Main Menu
DEPARTAMENTE
STUDII DOCTORALE
REVISTE
PUBLICAŢII PERIODICE
LEGĂTURI
CONFERINȚE
Simpozionul Național Constantin Noica, Ediția a XVI-a „Povestiri despre om…” (26-29 septembrie 2024)SIMPOZIONUL NAŢIONAL
SIMPOZIONUL NAŢIONAL
Welcome
SEMINARIILE I.F.P.A.R. (9 octombrie 2025)
victorg, Sunday 05 October 2025 - 00:00:00 //
Joi, 9 octombrie 2025, orele 11–13
Conferențiar: Dr. ALEXANDRU BEJINARIU (Societatea Română de Fenomenologie)
Tema: „Fenomenul co-percepției din perspectiva intenționalității colective”
Conferențiar: Dr. ALEXANDRU BEJINARIU (Societatea Română de Fenomenologie)
Tema: „Fenomenul co-percepției din perspectiva intenționalității colective”
- online -
Linkul pentru accesul online: https://meet.google.com/idm-boup-spy
Cel mai adesea, gândurile, emoțiile sau percepțiile noastre din viața de zi cu zi implică un „noi” mai degrabă decât un „eu”. Altfel spus, cu toate că trăirile sunt date de fiecare dată într-o conștiință individuală, subiectul lor poate fi plural, și nu strict individual. Prin urmare, putem vorbi pe bună dreptate și despre o lume comună a percepției sensibile, căci într-un anume sens nu percepem doar cu simțurile proprii, ci totodată și cu ale celorlalți, în cadrul a ceea ce Husserl a numit în manuscrisul Gemeingeist II „constituirea lumii sensibile comune” (Hua XIV, 196) și care stă la baza unei noțiuni revenite recent în prim-planul cercetării fenomenologice, anume cea de intenționalitate colectivă. În acest context, lucrarea de față își propune să deschidă câteva direcții de cercetare privind fenomenul co-percepției. După o scurtă descriere a istoriei conceptului de intenționalitate colectivă, introdus inițial în filosofia analitică și preluat, mai apoi, în discuțiile deja existente în tradiția fenomenologică, voi distinge între un sens tare și unul slab al
co-percepției, cu ajutorul cărora voi încerca să dau seama de o serie de rezultate recente ale cercetării empirice privitoare la caracterul social al percepției. Pentru aceasta, fac apel inițial la cercetările lui David Carr care situează caracterul colectiv al trăirilor la nivelul subiectului lor. Apoi, arăt că aceste sensuri pot fi clarificate și extinse prin intermediul teoriei husserliene a socializării (Vergemeinschaftung) și a constituirii comunității comunicative pe baza diferitelor tipuri de empatie specifice experienței intersubiective. Prin aceasta, va deveni limpede în ce sens se poate vorbi despre o subiectivitate plurală, evitându-se postularea unor entități ontologice problematice precum o minte de grup (flux unificat al conștiinței, hive mind), reducerea fenomenului intenționalității colective la un agregat de trăiri individuale, sau determinarea social constructivistă a sinelui minimal.
co-percepției, cu ajutorul cărora voi încerca să dau seama de o serie de rezultate recente ale cercetării empirice privitoare la caracterul social al percepției. Pentru aceasta, fac apel inițial la cercetările lui David Carr care situează caracterul colectiv al trăirilor la nivelul subiectului lor. Apoi, arăt că aceste sensuri pot fi clarificate și extinse prin intermediul teoriei husserliene a socializării (Vergemeinschaftung) și a constituirii comunității comunicative pe baza diferitelor tipuri de empatie specifice experienței intersubiective. Prin aceasta, va deveni limpede în ce sens se poate vorbi despre o subiectivitate plurală, evitându-se postularea unor entități ontologice problematice precum o minte de grup (flux unificat al conștiinței, hive mind), reducerea fenomenului intenționalității colective la un agregat de trăiri individuale, sau determinarea social constructivistă a sinelui minimal.







