SEMINARIILE I.F.P.A.R. (21 mai 2026)
victorg, Monday 18 May 2026 - 00:00:00 //


Joi, 21 mai 2026, orele 12–14
Conferențiar: CS dr. ERWIN KESSLER (I.F.P.A.R.)
Tema: ”Constantin Brâncuși și autoritatea. Ansamblul monumental de la Târgu Jiu în context istoric, estetic și fenomenologic”

- online-
Linkul pentru accesul online: https://meet.google.com/idm-boup-spy


Hermeneutica are o sarcină ingrată în cazul în care obiectul are deja un statut iconic, stabil, chiar solidificat estetic și axiologic, așa cum este – în special în cultura națională – opera lui Constantin Brâncuși, masiv mitificată de peste 100 de ani. Statutul iconic al operei brâncușiene a condus la o situație paradoxală – venerarea sa inhibă studiul aplicat, iar în lipsa studiului proliferează tocmai acele agregate hermeneutice complexe, ample, organizate autonom pe propriile structuri intelectuale și metodologice, adesea fără nicio legătură cu concretul obiectelor și al operei abordate, care ajunge să fie doar pretextul unei exegeze fabuloase, produsul acesteia fiind „revelația”, fie aceea dată de o interpretare numerologică a lui Brâncuși, fie de una dacopată, fie de o exegeză budistă, ortodoxistă sau new-age-istă.
     Pentru a scăpa de complexul complexității hermeneutice, prezentarea va fi axată pe evidențe materiale și pe date istorice factuale. În discuție va fi luată chiar cea mai complexă realizare a lui Brâncuși, ansamblul monumental de la Târgu Jiu. Punctul de pornire este unicitatea acestuia în contextul creației brâncușiene, fiind singurul monument de for public pe care l-a realizat, dar un monument realizat într-o perioadă în care monumentele de for public aveau o prezență și o urgență istorică aparte și în România, și în Europa. Al doilea reper este noutatea și unicitatea materialelor folosite pentru ansamblul monumental, care nu se mai regăsesc nicăieri în opera brâncușiană – fonta în cazul Coloanei fără sfârșit și travertinul în cazul Porții sărutului, al Mesei tăcerii și al Aleii scaunelor. Relevanța factual-istorică a ideii și a practicii ansamblurilor monumentale și relevanța utilizării unor materiale anume pentru realizarea celui de la Târgu Jiu vor concura la deschiderea unei neașteptate perspective hermeneutice asupra operei brâncușiene.