Main Menu
DEPARTAMENTE
P S I H O L O G I EREVISTE
PUBLICAŢII PERIODICE
LEGĂTURI
CONFERINȚE
Simpozionul Național Constantin Noica, Ediția a XVI-a „Povestiri despre om…” (26-29 septembrie 2024)SIMPOZIONUL NAŢIONAL
SIMPOZIONUL NAŢIONAL
Welcome
REVUE ROUMAINE DE PHILOSOPHIE
victorg, Thursday 03 July 2025 - 05:44:39 //
Rezultatele finale ale competiției CoEx 2024: Institutul „Constantin Rădulescu-Motru” pe podium, alături de partenerii săi
victorg, Sunday 29 June 2025 - 09:29:49 //
Ministerul Educației (UEFISCDI) a publicat rezultatele finale ale competiției centrelor de Excelență CoEx 2024, cu fonduri totale de 320 milioane de euro, cea mai puternică competiție a cercetării de până acum și totodată o premieră pentru România.
La secțiunea Sănătate, proiectul „Sănătatea mintală într-o societate în schimbare rapidă: O abordare multinivelară, de la gene și molecule la rețele cerebrale și sisteme psihosociale” coordonat de Universitatea Babeș Bolyai, director prof. univ. dr. Andrei Miu – în care Institutul „Constantin Rădulescu-Motru” și Institutul de Chimie Organică şi Supramoleculară „Costin D. Neniţescu” ale Academiei Române sunt parteneri –, a fost pe podium, întrunind peste 85 de puncte. Proiectul are ca zonă de impact viața sănătoasă într-o societate supusă schimbărilor rapide.
La secțiunea Sănătate, proiectul „Sănătatea mintală într-o societate în schimbare rapidă: O abordare multinivelară, de la gene și molecule la rețele cerebrale și sisteme psihosociale” coordonat de Universitatea Babeș Bolyai, director prof. univ. dr. Andrei Miu – în care Institutul „Constantin Rădulescu-Motru” și Institutul de Chimie Organică şi Supramoleculară „Costin D. Neniţescu” ale Academiei Române sunt parteneri –, a fost pe podium, întrunind peste 85 de puncte. Proiectul are ca zonă de impact viața sănătoasă într-o societate supusă schimbărilor rapide.
 |  |  |
Pentru domeniul Sănătate au fost depuse în total 20 de proiecte, din care cinci au obținut peste 85 de puncte.
Competiția a fost lansată în cadrul Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare pentru perioada 2022-2027, PNCDI IV, Programul 5.6 – Provocări, 5.6.1 Subprogramul Parteneriate pentru Agenda Strategică.
CoEx2024 urmărește consolidarea cercetării științifice românești prin constituirea de parteneriate în zone de excelență științifică demonstrată ale unor organizații de cercetare, pentru a forma masa critică de cercetători și interdisciplinaritatea necesare pentru a satisface provocările Agendei Strategice de Cercetare.
Domeniile CoEx2024 – pentru care s-au depus în total 109 proiecte – sunt: Digitalizare, industrie și spațiu; Climă, energie și mobilitate; Hrană, bioeconomie, resurse naturale, biodiversitate, agricultură și mediu; Sănătate; Cultură, creativitate și societate incluzivă; Securitate civilă pentru societate.
Echipa proiectului condus de prof. univ. dr. Andrei Miu (PN-IV-P6-6.1-CoEx 2024-0139) este formată din: Asociaţia Transylvanian Institute of Neuroscience, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest Timișoara, Institutul de Chimie Organică şi Supramoleculară „Costin D. Neniţescu”, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, Institutul de Filosofie și Psihologie al Academiei Române „Constantin Rădulescu Motru” (responsabil de echipă – acad. Mircea Dumitru), Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi și Spitalul Clinic de Psihiatrie „Socola” din Iaşi.
Colaborarea dintre cercetătorii psihologi ai Institutului de Filosofie și Psihologie al Academiei Române „Constantin Rădulescu Motru” și psihiatrii Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” din București, realizată în cadrul parteneriatului instituțional, datează de mai bine de un deceniu.
Cercetătorii IFP AR au scris numeroase cărți și articole împreună cu medicii din spital, care fac parte din Catedra de Psihiatrie a UMF ,,Carol Davila” din București. Una din aceste cărți, respectiv „Tulburarea depresivă (Vol. I) Noi direcții de cercetare”, coord. Camelia Popa (C.S. I, șef al Laboratorului de Psihologie clinică și a personalității din cadrul IFP AR) și Adela-Magdalena Ciobanu (prof. univ. dr., șef al Catedrei de Psihiatrie a UMF Carol Davila) a fost distinsă în 2015 cu premiul „Constantin Rădulescu Motru” al Academiei Române, ca lucrare în colectiv interdisciplinar.
De asemenea, cercetătorii noștri au oferit expertiză psihologică și participare la comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor de cercetare din spital, au avut lucrări comune la conferințe și congrese internaționale de psihiatrie, fac parte din comisiile de susținere a tezelor de doctorat și din cele de îndrumare a doctoranzilor, constituite la nivelul școlilor doctorale proprii, respectiv Școala Doctorală a UMF Carol Davila și Școala de Studii Avansate a Academiei Române – Școala Doctorală de Filosofie și Psihologie.
Au existat existat, de asemenea, colaborări în pregătirea medicilor rezidenți, prin realizarea studiilor de caz pentru diverse patologii psihiatrice.
Patru cercetători ai Institutului și zece medici psihiatri de la Spitalul Obregia au participat împreună la cursul postdoctoral „Standarde europene pentru programe postdoctorale competitive de formare în domeniul managementului cercetării avansate şi expertizei psihiatrice medico-legale“, organizat de Institutul de Medicină Legală Iaşi, UMF Iaşi, România și finanțat din Fondul Social European (FSE), Programul operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa 1 prioritară, domeniul major de intervenție 1.5, Programe postdoctorale POSDRU 2007-2013, obținând atestate în managementul cercetării avansate și în expertiza psihiatrică medico-legală.
În fiecare an, Conferința Zilele Medicale și Științifice ale Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alexandru Obregia”, cu participarea unor profesori de psihiatrie din Europa, reprezintă un eveniment științific prioritar pentru cercetătorii IFP AR, pentru medicii psihiatri colaboratori, ca și pentru doctoranzii și foștii doctoranzi ai tuturor, care susțin comunicări și workshop-uri apreciate de comunitatea științifică interdisciplinară (psihiatri, psihologi, legiști și neurologi).
Competiția a fost lansată în cadrul Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare pentru perioada 2022-2027, PNCDI IV, Programul 5.6 – Provocări, 5.6.1 Subprogramul Parteneriate pentru Agenda Strategică.
CoEx2024 urmărește consolidarea cercetării științifice românești prin constituirea de parteneriate în zone de excelență științifică demonstrată ale unor organizații de cercetare, pentru a forma masa critică de cercetători și interdisciplinaritatea necesare pentru a satisface provocările Agendei Strategice de Cercetare.
Domeniile CoEx2024 – pentru care s-au depus în total 109 proiecte – sunt: Digitalizare, industrie și spațiu; Climă, energie și mobilitate; Hrană, bioeconomie, resurse naturale, biodiversitate, agricultură și mediu; Sănătate; Cultură, creativitate și societate incluzivă; Securitate civilă pentru societate.
Echipa proiectului condus de prof. univ. dr. Andrei Miu (PN-IV-P6-6.1-CoEx 2024-0139) este formată din: Asociaţia Transylvanian Institute of Neuroscience, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest Timișoara, Institutul de Chimie Organică şi Supramoleculară „Costin D. Neniţescu”, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, Institutul de Filosofie și Psihologie al Academiei Române „Constantin Rădulescu Motru” (responsabil de echipă – acad. Mircea Dumitru), Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi și Spitalul Clinic de Psihiatrie „Socola” din Iaşi.
Colaborarea dintre cercetătorii psihologi ai Institutului de Filosofie și Psihologie al Academiei Române „Constantin Rădulescu Motru” și psihiatrii Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” din București, realizată în cadrul parteneriatului instituțional, datează de mai bine de un deceniu.
Cercetătorii IFP AR au scris numeroase cărți și articole împreună cu medicii din spital, care fac parte din Catedra de Psihiatrie a UMF ,,Carol Davila” din București. Una din aceste cărți, respectiv „Tulburarea depresivă (Vol. I) Noi direcții de cercetare”, coord. Camelia Popa (C.S. I, șef al Laboratorului de Psihologie clinică și a personalității din cadrul IFP AR) și Adela-Magdalena Ciobanu (prof. univ. dr., șef al Catedrei de Psihiatrie a UMF Carol Davila) a fost distinsă în 2015 cu premiul „Constantin Rădulescu Motru” al Academiei Române, ca lucrare în colectiv interdisciplinar.
De asemenea, cercetătorii noștri au oferit expertiză psihologică și participare la comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor de cercetare din spital, au avut lucrări comune la conferințe și congrese internaționale de psihiatrie, fac parte din comisiile de susținere a tezelor de doctorat și din cele de îndrumare a doctoranzilor, constituite la nivelul școlilor doctorale proprii, respectiv Școala Doctorală a UMF Carol Davila și Școala de Studii Avansate a Academiei Române – Școala Doctorală de Filosofie și Psihologie.
Au existat existat, de asemenea, colaborări în pregătirea medicilor rezidenți, prin realizarea studiilor de caz pentru diverse patologii psihiatrice.
Patru cercetători ai Institutului și zece medici psihiatri de la Spitalul Obregia au participat împreună la cursul postdoctoral „Standarde europene pentru programe postdoctorale competitive de formare în domeniul managementului cercetării avansate şi expertizei psihiatrice medico-legale“, organizat de Institutul de Medicină Legală Iaşi, UMF Iaşi, România și finanțat din Fondul Social European (FSE), Programul operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa 1 prioritară, domeniul major de intervenție 1.5, Programe postdoctorale POSDRU 2007-2013, obținând atestate în managementul cercetării avansate și în expertiza psihiatrică medico-legală.
În fiecare an, Conferința Zilele Medicale și Științifice ale Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alexandru Obregia”, cu participarea unor profesori de psihiatrie din Europa, reprezintă un eveniment științific prioritar pentru cercetătorii IFP AR, pentru medicii psihiatri colaboratori, ca și pentru doctoranzii și foștii doctoranzi ai tuturor, care susțin comunicări și workshop-uri apreciate de comunitatea științifică interdisciplinară (psihiatri, psihologi, legiști și neurologi).
SEMINARIILE I.F.P.A.R. (3 iulie 2025)
victorg, Sunday 30 July 2023 - 00:00:00 //
Joi, 3 iulie 2025, orele 12-14
Conferențiar: NORA GRIGORE (I.F.P.A.R.)
Tema: „Despre supererogație la J.S. Mill”
Conferențiar: NORA GRIGORE (I.F.P.A.R.)
Tema: „Despre supererogație la J.S. Mill”
- online -
Linkul pentru accesul online: https://meet.google.com/idm-boup-spy
Tema principală a discuției este concepția lui Mill despre supererogație și cum ar putea fi aceasta integrată în tema mai largă a moralității la Mill.
Mill distinge între trei domenii ale faptelor evaluabile din punct de vedere moral: justiția („Justice”), obligația morală („moral obligation”) și meritul („Worthiness”). Justiția este un subdomeniu strict al obligației morale, ambele domenii fiind caracterizate de legătura dintre neîndeplinirea obligației și pedeapsă. Împreună, acestea două – ne spune Mill – formează domeniul moralității. În plus față de aceste două domenii mai există și domeniul faptelor admirabile, dar non-obligatorii, pentru omisiunea cărora nu este potrivit să se instituie pedepse. Mill nu folosește cuvântul „supererogație”, dar descrie cu acuratețe faptele pe care de obicei le denumim astfel. Anume, fapte lăudabile, care nu au a fi concepute ca obligatorii și a căror omisiune nu este de pedepsit. Ar părea că faptele supererogatorii își găsesc locul la Mill în al treilea domeniu, cel al meritului, dar atunci ele ar fi plasate în afara domeniului moral. Scopul meu este să ofer o interpretare a textului lui Mill care să explice această aparentă incongruență a concepției sale despre supererogație și moralitate.
Mill distinge între trei domenii ale faptelor evaluabile din punct de vedere moral: justiția („Justice”), obligația morală („moral obligation”) și meritul („Worthiness”). Justiția este un subdomeniu strict al obligației morale, ambele domenii fiind caracterizate de legătura dintre neîndeplinirea obligației și pedeapsă. Împreună, acestea două – ne spune Mill – formează domeniul moralității. În plus față de aceste două domenii mai există și domeniul faptelor admirabile, dar non-obligatorii, pentru omisiunea cărora nu este potrivit să se instituie pedepse. Mill nu folosește cuvântul „supererogație”, dar descrie cu acuratețe faptele pe care de obicei le denumim astfel. Anume, fapte lăudabile, care nu au a fi concepute ca obligatorii și a căror omisiune nu este de pedepsit. Ar părea că faptele supererogatorii își găsesc locul la Mill în al treilea domeniu, cel al meritului, dar atunci ele ar fi plasate în afara domeniului moral. Scopul meu este să ofer o interpretare a textului lui Mill care să explice această aparentă incongruență a concepției sale despre supererogație și moralitate.
SEMINARIILE I.F.P.A.R. (26 iunie 2025)
victorg, Sunday 22 June 2025 - 00:00:00 //
Joi, 26 iunie 2025, orele 12-14
Conferențiar: EUGENIU NISTOR (I.F.P.A.R.)
Tema: „Cultură și cunoștință, teza de doctorat a lui Lucian Blaga – la o nouă lectură”
Conferențiar: EUGENIU NISTOR (I.F.P.A.R.)
Tema: „Cultură și cunoștință, teza de doctorat a lui Lucian Blaga – la o nouă lectură”
- online -
Linkul pentru accesul online: https://meet.google.com/idm-boup-spy
Susținerea tezei de doctorat de către Lucian Blaga, la Universitatea din Viena, în anul 1920, constituie un episod semnificativ în devenirea sa cultural-filosofică. Intitulată Cultură și cunoștință. Contribuții la teoria cunoașterii din punct de vedere al istoriei culturii – teza dezvăluie sâmburii unei gândiri originale, mature, bine personalizate, așa cum de altfel va și constata critica filosofică după publicarea ei (la Institutul de arte grafice „Ardealul” din Cluj, în 1922). Se știe că, anterior, tânărul L. Blaga a trecut prin euforia unui dublu debut editorial – Poemele luminii, cu versuri scrise într-o manieră expresionistă uluitoare, și Pietre pentru templul meu, aforisme scrise cu mult nerv și aplomb – ambele trădând atât pasiunea sa creatoare mistuitoare cât și marea sa libertate de exprimare. Noua lucrare este însă distinctă, individualizându-se prin tonalitatea expunerii și prin rigoarea științifică adoptată, mai ales atunci când L. Blaga jonglează cu termeni, cu noțiuni și izvoare ale istoriei filosofiei. De altminteri, prin intenția sa declarată, teza dorea să lărgească cadrul cercetării filosofice cu o nouă metodă operațională, și anume: metoda culturală (situată în prelungirea metodelor utilizate de alți gânditori, ținând de logică, de psihologie, de biologie sau de sociologie etc.). Sintetizând ideile gândirii filosofice și studiind „variabilitatea lor funcțională”, descoperind atingerea valorilor lor maxime ca și legitățile proprii, L. Blaga subliniază funcția importantă a acestora în explicarea problemei științifice și, mai cu seamă, în explicarea cauzalității fenomenelor. Fixându-se apoi pe geneza și rolul categoriilor în organizarea unei structuri filosofice, cu trimiteri adecvate la categoriile lui Aristotel și Kant, tânărul Blaga constată postura ingrată a categoriilor în filosofia veacului său: dacă pentru neokantieni sunt de neconceput, în schimb pentru neopozitiviști acestea nu sunt decât simple „ficțiuni” și cam de „prisos”. În același context, Blaga explică, citându-l pe H. Vaihinger, că ipoteza este o creație intelectuală, selectată dintre mai multe ficțiuni posibile, dar care este supusă controlului realității și verificării empirice. Așadar, ipotezele sunt creațiuni spirituale, adică complexe de idei care, după rezolvarea unor probleme științifice țintite, duc o viață separată, schimbându-și funcționalitatea și ducând la apariția unor teorii unilaterale, dintre care sunt explicate pe scurt: teoria metafizică, teoria biologică și teoria pragmatistă.
Ceva din pasiunea creatoare, din spiritul analitic și din ingeniozitatea jonglării cu termeni, noțiuni și teorii, prezente în Cultură și cunoștință, pot fi descoperite mai târziu în cuprinsul scrierilor lui Lucian Blaga care alcătuiesc sistemul său filosofic.
Ceva din pasiunea creatoare, din spiritul analitic și din ingeniozitatea jonglării cu termeni, noțiuni și teorii, prezente în Cultură și cunoștință, pot fi descoperite mai târziu în cuprinsul scrierilor lui Lucian Blaga care alcătuiesc sistemul său filosofic.
Conferențiari de marcă din străinătate – la seminarul de cercetare al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru”
victorg, Saturday 21 June 2025 - 11:05:33 //
Seminarul de cercetare al IFPAR a beneficiat și în prima jumătate a anului 2025 de invitați de marcă din străinătate, care au susținut prelegeri pentru cercetători și doctoranzii în filosofie și psihologie, respectiv: Mogens Lærke (Senior Researcher at the CNRS, and Senior Associate at Pembroke College, Oxford), Arnaud Dewalque (Center for Phenomenological Research, Philosophy Department, University of Liège), Karin de Boer (Katholieke Universiteit Leuven), Cyril McDonnell (National University of Ireland, Maynooth), Martin Bondeli (Universität Bern), Bernhard Ritter (Universität Graz).
Numărul profesorilor din străinătate care au conferențiat în cadrul acestui seminar, pe lângă cercetătorii proprii și profesori ai facultăților de filosofie și psihologie din toată țara, a crescut de la an la an. În 2022 au avut prezentări: Gerald Hartung (University of Wuppertal), Laurent Cesalli (Philosophy Department of the University of Geneva), Arnaud Dewalque (Center for Phenomenological Research, Philosophy Department, University of Liège), în 2023 – Cyril McDonnell (National University of Ireland, Maynooth), Susan Krantz Gabriel (Saint Anselm College New Hampshire), Nicholas Capaldi (Loyola University New Orleans), iar în 2024 – Béla Mester (Institute of Philosophy of the Research Centre for the Humanities of the Hungarian Academy of Sciences), Christian Thein (Universität Münster), Paul Rateau (Université Paris 1 Panthéon-Sorbonne), John Demetrakopoulos (University of Patras), Eric Nelson (Hong Kong University of Science and Technology), Arnaud Dewalque (Center for Phenomenological Research, Philosophy Department, University of Liège), Daniel Garber (Princeton University), Witold Płotka (Cardinal Stefan Wyszyński University in Warsaw), Christian Thein (Universität Münster).
Conferințele seminarului (din perioada 2022-2025), cu un pronunțat caracter interdisciplinar (Filosofie-Psihologie), au acoperit următoarele tematici:
• Psihologia brentaniană și metoda științelor naturii;
• Modalități și cuantificatori. Lumi sau reprezentanți?
• Psihologia clinică și a personalității – cercetări în colective internaționale interdisciplinare;
• Seria „Studii de istorie a filosofiei universale” sau ce fel de istorie alegem să facem?
• Richard Dawkins: iluziile unui scientist;
• Filosofia în România socialistă. Studiu de caz asupra instituționalizării gândirii;
• Rațiune versus spirit: cât de rațională (mai) este rațiunea?
• Este mintea umană complet algoritmică? Remarci asupra Teoremelor de Incompletitudine ale lui Godel;
• Methodological Problems of a Historiography of Philosophy;
• Este Sabatul pentru om? Dar filosofia?
• Factori personali și profesionali implicați în angajamentul organizational; Psihosomatizarile ca elemente de influență asupra angajamentului organizațional;
• Despre logica stoicilor;
• Semnificația Opusului postum pentru filosofia transcendentală;
• Gândire, Emoții, comportament, capacități rezolutive. Teoria lui William James, Daniel Wegner, Nina Bull privind modul prin care se generează experiența unei emoții;
• Echivalenta cross-culturală a constructelor psihologice;
• Analiza mişcărilor sociale de protest: dezvoltarea unui instrument de avertizare timpurie privind riscul de violență la manifestările de protest;
• Problema stilului în estetica primelor două decenii ale secolului 20;
• Omnis perfectio trinitas – Anton Marty on Intentionality, Meaning and Being;
• „Istoria filosofiei româneşti” a lui Nicolae Bagdasar – la o nouă evaluare şi o nouă ediţie, îngrijită de Acad. Gheorghe Vlăduţescu şi Eugeniu Nistor;
• Influența perfecționismului și a stilurilor parentale asupra dezvoltării tulburărilor anxioase;
• Cum alegem? Majoritate și unanimitate;
• Phenomenology, Descriptive Psychology and Conceptual Analysis;
• „Trei observaţii despre democraţie şi o propunere”;
• Începuturile neoaristotelismului românesc. Teofil Corydaleu;
• Cum îi răspunde un inferențialist lui Gödel;
• Despre fenomenalismul moderat al lui J.B. Merian;
• Despre supererogație și obligație morală;
• Brentano si filosofia pozitiva a lui Comte si Mill;
• Fenomenalismul metodologic al lui J. St. Mill;
• Ideea de conținut descriptiv și intențional la Husserl;
• Logica lui Hermes si logicile actuale – un dialog posibil;
• De ce avem o problemă grea a conștiinței? De la F.A. Lange la David Chalmers;
• Despre schimbarea semantică și istoria conceptelor;
• „Cunoașterea situată” și epistemologia contemporană;
• A.D. Xenopol și G. Vico – repetiție și dezvoltare în devenirea istorică;
• Logica formală și formalizarea logicii la Hegel;
• Programul lui Lucian Blaga din filosofia științei;
• Concepte fundamentale ale filosofiei naturii a lui Hegel;
• Sursele metafizice ale acțiunii umane în Opus postumum;
• Cine este filosoful?
• Idealul completitudinii logice;
• Celălalt început al lui Heidegger. O introducere în filosofia târzie;
• Cealaltă turnură a gândirii lui Martin Heidegger – o reflecție asupra Caietelor Negre;
• Descartes sub semnul (de întrebare al) politicului;
• Kierkegaard’s Existential Approach to Ontology and the Concept of Authenticity;
• Libertas philosophandi în Iluminismul german;
• Câteva considerațiuni privind epistemologia evoluționistă;
• Revista „Saeculum” (director Lucian Blaga) în istoria filosofiei românești;
• Platon și Aristotel: scurtă descriere și câteva remarci despre relația dintre ideile lor;
• În căutarea fericirii pierdute: critica rațiunii practice la Hegel;
• Normativitate etică și normativitate estetică;
• Membranele lumii – filosofia și literatura din punctul de vedere al cercetării interdisciplinare;
• Dragoste și atingeri – două studii de psihologie în echipă internațională;
• Probleme filosofice în opera lui Emil Cioran;
• The Future of Philosophy: Heidegger, Wittgenstein, Cassirer;
• Infinitul negativ la Kant și Fichte;
• What Is Philosophy? What I Have Learned and Unlearned During My Career;
• Lectură transversală a Criticii rațiunii pure. Preparative precritice și direcții postcritice;
• Morală și drepturi fără supoziții metafizice?
• Ce este realitatea? Henry, Șestov, Fondane;
• Filosofia în limba română în Imperiul Habsburgic;
• Evidențierea banalului: rolul artei la Kant;
• Intenționalitatea în psihologia empirică brentaniană. Perspective istorice și sistematice
• Acceptarea părții întunecate: explorarea autenticității și identității în persoanele cu trăsături dark;
• Minte și corp: ipoteza identității;
• Despre aspect și perspectivă;
• Ameliorarea conflictului dintre rolurile de la locul de muncă și rolurile din familie –
Intenția de a părăsi locul de muncă;
• Cum mediază categoricitatea între conceptele axiomatic-formale și cele intuitive?
• Problema intenționalității și a ierarhiei fenomenelor la Brentano și Comte;
• From Kant’s metaphysics of metaphysics to Fichte’s philosophy of philosophy;
• Truthmakers for modals: Meaning, truth, modals and quantifiers;
• A Possible Narrative of the 19th-century Hungarian Philosophy;
• Genealogy or Reconstruction of the History of Postmetaphysical Thinking in Habermas’ Late Work(s)?
• De la „lucrul în sine” al lui Kant la „Voința” lui Schopenhauer;
• Evidențierea banalului: rolul artei la Kant;
• Escaladarea artificială a competenței estetice;
• De la virtuți la valori – un drum care trece și prin opera lui David Hume;
• Dezvoltarea imaginației de la ontologismul platonic la transcendentalismul kantian;
• La question du mal chez Malebranche;
• ‘Feeling the Proof’. Is There Such a Thing as a Phenomenology of Reasoning?
• Funcția epistemologică a conceptualizării, a descrierii și vocabularului la R. Rorty și Th. Kuhn;
• Doing History of Philosophy: the Philological Way;
• Despre pluralitatea lumilor: câteva considerații despre Leibniz și David Lewis;
• De la sistem la probleme: Nicolai Hartmann și problema metodei în istoria filosofiei;
• Psihologia filosofică a secolului XIX;
• Baron versus Hill despre supererogație;
• Influența factorilor psihosociali în reiterarea comportamentului infracțional la minori și tineri;
• Epopeea unui lucrări filosofice a lui Lucian Blaga: Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea;
• Two Varieties of Anti-Kantianism: Bolzano and Brentano;
• Hegel despre metoda dialectică;
• Filosofia în limba română în Imperiul Habsburgic. Partea II-a;
• Dialog, semnificație și adevăr la Donald Davidson;
• Spinoza’s Anti-Cogito;
• Probleme și concepte în logica informală;
• Foucault și problema adevărului;
• On Feelings and the Will in the School of Brentano: A Survey and Reassessment;
• Interes filosofic și fază filosofică ascendentă – reevaluând programul filosofic brentanian
• Genealogy or Reconstruction of Postmetaphysical Thinking in the late work(s) of Jürgen Habermas?
• Despre funcția cognitivă a experimentului de gândire;
• Observații istorice și semantice cu privire la conceptul de spatial turn;
• What the devil do historians of philosophy think they are up to?
• Categorii ale virtualității la Toma din Aquino;
• Cambridge Experientialism Revisited;
• Kant’s Metaphilosophical Conception of Transcendental Idealism;
• Étienne Gilson despre principala sursă de eroare în metafizică;
• Kierkegaard’s Objections to Natural Theology: Their Significance and Priority in His Development of Post-Kantian Philosophy of Religion;
• Triunghiul critic kantian (Critica rațiunii pure A, Prolegomene, Principiile metafizice fundamentale ale filosofiei naturii);
• Controverse iluministe despre metoda filosofică;
• Reinhold’s Revision of Kant’s Program of a Critique of Reason;
• Disputa Leibniz–Kant despre timp și contextul contemporan;
• Metafizica brentaniană și scala științelor pozitive la Auguste Comte: o interpretare central-marginală;
• Factori predictivi ai comportamentului de bullying în școlile din România;
• Does a Tarskian Theory of Truth Offer a Theory of Meaning? A Sellarsian-Type Evaluation and Critique of Donald Davidson’s Truth-Conditional Semantics;
• Distincția „este – trebuie” și întrebarea „de ce mă iubești?”
• „Argumentul ce i-a nedumerit nespus pe cartezieni” și ontologia spațiului și timpului a lui Samuel Clarke;
• Despre utilizarea limbajului metaforic în construcția cadrului conceptual al evoluționismului biologic;
• Despre frumusețe și poezia ființei. Gândirea muzicală a lui Heidegger;
• Are There Tropes According to Early Brentano?
• Filosofia în limba română în Imperiul Habsburgic. Partea a III-a;
• Imaginar științific și imaginație artistică: cazul Ion Țuculescu;
• Cultură și cunoștință, teza de doctorat a lui Lucian Blaga – la o nouă lectură;
• Despre supererogație la J.S. Mill.
• Psihologia brentaniană și metoda științelor naturii;
• Modalități și cuantificatori. Lumi sau reprezentanți?
• Psihologia clinică și a personalității – cercetări în colective internaționale interdisciplinare;
• Seria „Studii de istorie a filosofiei universale” sau ce fel de istorie alegem să facem?
• Richard Dawkins: iluziile unui scientist;
• Filosofia în România socialistă. Studiu de caz asupra instituționalizării gândirii;
• Rațiune versus spirit: cât de rațională (mai) este rațiunea?
• Este mintea umană complet algoritmică? Remarci asupra Teoremelor de Incompletitudine ale lui Godel;
• Methodological Problems of a Historiography of Philosophy;
• Este Sabatul pentru om? Dar filosofia?
• Factori personali și profesionali implicați în angajamentul organizational; Psihosomatizarile ca elemente de influență asupra angajamentului organizațional;
• Despre logica stoicilor;
• Semnificația Opusului postum pentru filosofia transcendentală;
• Gândire, Emoții, comportament, capacități rezolutive. Teoria lui William James, Daniel Wegner, Nina Bull privind modul prin care se generează experiența unei emoții;
• Echivalenta cross-culturală a constructelor psihologice;
• Analiza mişcărilor sociale de protest: dezvoltarea unui instrument de avertizare timpurie privind riscul de violență la manifestările de protest;
• Problema stilului în estetica primelor două decenii ale secolului 20;
• Omnis perfectio trinitas – Anton Marty on Intentionality, Meaning and Being;
• „Istoria filosofiei româneşti” a lui Nicolae Bagdasar – la o nouă evaluare şi o nouă ediţie, îngrijită de Acad. Gheorghe Vlăduţescu şi Eugeniu Nistor;
• Influența perfecționismului și a stilurilor parentale asupra dezvoltării tulburărilor anxioase;
• Cum alegem? Majoritate și unanimitate;
• Phenomenology, Descriptive Psychology and Conceptual Analysis;
• „Trei observaţii despre democraţie şi o propunere”;
• Începuturile neoaristotelismului românesc. Teofil Corydaleu;
• Cum îi răspunde un inferențialist lui Gödel;
• Despre fenomenalismul moderat al lui J.B. Merian;
• Despre supererogație și obligație morală;
• Brentano si filosofia pozitiva a lui Comte si Mill;
• Fenomenalismul metodologic al lui J. St. Mill;
• Ideea de conținut descriptiv și intențional la Husserl;
• Logica lui Hermes si logicile actuale – un dialog posibil;
• De ce avem o problemă grea a conștiinței? De la F.A. Lange la David Chalmers;
• Despre schimbarea semantică și istoria conceptelor;
• „Cunoașterea situată” și epistemologia contemporană;
• A.D. Xenopol și G. Vico – repetiție și dezvoltare în devenirea istorică;
• Logica formală și formalizarea logicii la Hegel;
• Programul lui Lucian Blaga din filosofia științei;
• Concepte fundamentale ale filosofiei naturii a lui Hegel;
• Sursele metafizice ale acțiunii umane în Opus postumum;
• Cine este filosoful?
• Idealul completitudinii logice;
• Celălalt început al lui Heidegger. O introducere în filosofia târzie;
• Cealaltă turnură a gândirii lui Martin Heidegger – o reflecție asupra Caietelor Negre;
• Descartes sub semnul (de întrebare al) politicului;
• Kierkegaard’s Existential Approach to Ontology and the Concept of Authenticity;
• Libertas philosophandi în Iluminismul german;
• Câteva considerațiuni privind epistemologia evoluționistă;
• Revista „Saeculum” (director Lucian Blaga) în istoria filosofiei românești;
• Platon și Aristotel: scurtă descriere și câteva remarci despre relația dintre ideile lor;
• În căutarea fericirii pierdute: critica rațiunii practice la Hegel;
• Normativitate etică și normativitate estetică;
• Membranele lumii – filosofia și literatura din punctul de vedere al cercetării interdisciplinare;
• Dragoste și atingeri – două studii de psihologie în echipă internațională;
• Probleme filosofice în opera lui Emil Cioran;
• The Future of Philosophy: Heidegger, Wittgenstein, Cassirer;
• Infinitul negativ la Kant și Fichte;
• What Is Philosophy? What I Have Learned and Unlearned During My Career;
• Lectură transversală a Criticii rațiunii pure. Preparative precritice și direcții postcritice;
• Morală și drepturi fără supoziții metafizice?
• Ce este realitatea? Henry, Șestov, Fondane;
• Filosofia în limba română în Imperiul Habsburgic;
• Evidențierea banalului: rolul artei la Kant;
• Intenționalitatea în psihologia empirică brentaniană. Perspective istorice și sistematice
• Acceptarea părții întunecate: explorarea autenticității și identității în persoanele cu trăsături dark;
• Minte și corp: ipoteza identității;
• Despre aspect și perspectivă;
• Ameliorarea conflictului dintre rolurile de la locul de muncă și rolurile din familie –
Intenția de a părăsi locul de muncă;
• Cum mediază categoricitatea între conceptele axiomatic-formale și cele intuitive?
• Problema intenționalității și a ierarhiei fenomenelor la Brentano și Comte;
• From Kant’s metaphysics of metaphysics to Fichte’s philosophy of philosophy;
• Truthmakers for modals: Meaning, truth, modals and quantifiers;
• A Possible Narrative of the 19th-century Hungarian Philosophy;
• Genealogy or Reconstruction of the History of Postmetaphysical Thinking in Habermas’ Late Work(s)?
• De la „lucrul în sine” al lui Kant la „Voința” lui Schopenhauer;
• Evidențierea banalului: rolul artei la Kant;
• Escaladarea artificială a competenței estetice;
• De la virtuți la valori – un drum care trece și prin opera lui David Hume;
• Dezvoltarea imaginației de la ontologismul platonic la transcendentalismul kantian;
• La question du mal chez Malebranche;
• ‘Feeling the Proof’. Is There Such a Thing as a Phenomenology of Reasoning?
• Funcția epistemologică a conceptualizării, a descrierii și vocabularului la R. Rorty și Th. Kuhn;
• Doing History of Philosophy: the Philological Way;
• Despre pluralitatea lumilor: câteva considerații despre Leibniz și David Lewis;
• De la sistem la probleme: Nicolai Hartmann și problema metodei în istoria filosofiei;
• Psihologia filosofică a secolului XIX;
• Baron versus Hill despre supererogație;
• Influența factorilor psihosociali în reiterarea comportamentului infracțional la minori și tineri;
• Epopeea unui lucrări filosofice a lui Lucian Blaga: Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea;
• Two Varieties of Anti-Kantianism: Bolzano and Brentano;
• Hegel despre metoda dialectică;
• Filosofia în limba română în Imperiul Habsburgic. Partea II-a;
• Dialog, semnificație și adevăr la Donald Davidson;
• Spinoza’s Anti-Cogito;
• Probleme și concepte în logica informală;
• Foucault și problema adevărului;
• On Feelings and the Will in the School of Brentano: A Survey and Reassessment;
• Interes filosofic și fază filosofică ascendentă – reevaluând programul filosofic brentanian
• Genealogy or Reconstruction of Postmetaphysical Thinking in the late work(s) of Jürgen Habermas?
• Despre funcția cognitivă a experimentului de gândire;
• Observații istorice și semantice cu privire la conceptul de spatial turn;
• What the devil do historians of philosophy think they are up to?
• Categorii ale virtualității la Toma din Aquino;
• Cambridge Experientialism Revisited;
• Kant’s Metaphilosophical Conception of Transcendental Idealism;
• Étienne Gilson despre principala sursă de eroare în metafizică;
• Kierkegaard’s Objections to Natural Theology: Their Significance and Priority in His Development of Post-Kantian Philosophy of Religion;
• Triunghiul critic kantian (Critica rațiunii pure A, Prolegomene, Principiile metafizice fundamentale ale filosofiei naturii);
• Controverse iluministe despre metoda filosofică;
• Reinhold’s Revision of Kant’s Program of a Critique of Reason;
• Disputa Leibniz–Kant despre timp și contextul contemporan;
• Metafizica brentaniană și scala științelor pozitive la Auguste Comte: o interpretare central-marginală;
• Factori predictivi ai comportamentului de bullying în școlile din România;
• Does a Tarskian Theory of Truth Offer a Theory of Meaning? A Sellarsian-Type Evaluation and Critique of Donald Davidson’s Truth-Conditional Semantics;
• Distincția „este – trebuie” și întrebarea „de ce mă iubești?”
• „Argumentul ce i-a nedumerit nespus pe cartezieni” și ontologia spațiului și timpului a lui Samuel Clarke;
• Despre utilizarea limbajului metaforic în construcția cadrului conceptual al evoluționismului biologic;
• Despre frumusețe și poezia ființei. Gândirea muzicală a lui Heidegger;
• Are There Tropes According to Early Brentano?
• Filosofia în limba română în Imperiul Habsburgic. Partea a III-a;
• Imaginar științific și imaginație artistică: cazul Ion Țuculescu;
• Cultură și cunoștință, teza de doctorat a lui Lucian Blaga – la o nouă lectură;
• Despre supererogație la J.S. Mill.
SEMINARIILE I.F.P.A.R. (19 iunie 2025)
victorg, Sunday 15 June 2025 - 00:00:00 //
Joi, 19 iunie 2025, orele 12-14
Conferențiar: ERWIN KESSLER (I.F.P.A.R.)
Tema: „Imaginar științific și imaginar artistic: cazul Ion Țuculescu”
Conferențiar: ERWIN KESSLER (I.F.P.A.R.)
Tema: „Imaginar științific și imaginar artistic: cazul Ion Țuculescu”
- online -
Linkul pentru accesul online: https://meet.google.com/idm-boup-spy
„Cazul Țuculescu” este unic în arta românească (și nu numai): a fost un om de știință consacrat și totodată cel mai inovator și influent pictor postbelic din România. Cum a fost cu putință? Văzută istoric, apariția lui Țuculescu ține de efervescența intelectuală și culturală fără precedent a perioadei interbelice, care a făcut posibil ca Mircea Eliade să fie un istoric proeminent al religiilor și un redutabil romancier, Lucian Blaga un filosof major și un poet de prim ordin sau Dan Barbilian să fie un matematician de frunte dublat de poetul simbolist Ion Barbu.
Toți aceștia din urmă au avut însă un singur instrument de lucru – scrierea. Doar la Țuculescu apare distanța maximă, aceea dintre eprubete și pensule, dintre microscop și paletă. Iar aici explicația istorică nu mai este suficientă – este nevoie de o abordare epistemologică și totodată fenomenologic-estetică, care să acopere distanța dintre cele două margini ale experienței. Este distanța dintre știința experimentală, rațională, de laborator – biologia și medicina, pe care Țuculescu le-a absolvit succesiv, în anii 30, fiind și doctor în medicină – și iraționalismul dezlănțuit al expresiei plastice subiective, al mitului și arhetipului.
Prin pendularea între cele două extreme, Țuculescu este o veritabilă paradigmă a modernității, a conștiinței hibride care unește obiectivitatea, cercetarea și progresul cu subiectivitatea, arhetipul și decorativul.
Mult mai relevant însă, cazul Țuculescu lasă să se vadă procesele prin care imaginația artistică pre-figurează imaginarul științific și formatează în mintea cercetătorului reprezentarea vizuală și intuiția sau proiecția mentală a subiectului cercetării – microbiologia, în acest caz –, în timp ce – în oglindă – metodologia experimentală specifică cercetării științifice structurează, la rândul ei, morfologia, dinamica și interacțiunile unităților iconografice dezvoltate de artist. Pot fi întrevăzute astfel reperele unei formativități transfrontaliere, o convergență epistemic-fenomenală, în care experimentalul și esteticul se hibridizează, se alimentează și se completează.
Toți aceștia din urmă au avut însă un singur instrument de lucru – scrierea. Doar la Țuculescu apare distanța maximă, aceea dintre eprubete și pensule, dintre microscop și paletă. Iar aici explicația istorică nu mai este suficientă – este nevoie de o abordare epistemologică și totodată fenomenologic-estetică, care să acopere distanța dintre cele două margini ale experienței. Este distanța dintre știința experimentală, rațională, de laborator – biologia și medicina, pe care Țuculescu le-a absolvit succesiv, în anii 30, fiind și doctor în medicină – și iraționalismul dezlănțuit al expresiei plastice subiective, al mitului și arhetipului.
Prin pendularea între cele două extreme, Țuculescu este o veritabilă paradigmă a modernității, a conștiinței hibride care unește obiectivitatea, cercetarea și progresul cu subiectivitatea, arhetipul și decorativul.
Mult mai relevant însă, cazul Țuculescu lasă să se vadă procesele prin care imaginația artistică pre-figurează imaginarul științific și formatează în mintea cercetătorului reprezentarea vizuală și intuiția sau proiecția mentală a subiectului cercetării – microbiologia, în acest caz –, în timp ce – în oglindă – metodologia experimentală specifică cercetării științifice structurează, la rândul ei, morfologia, dinamica și interacțiunile unităților iconografice dezvoltate de artist. Pot fi întrevăzute astfel reperele unei formativități transfrontaliere, o convergență epistemic-fenomenală, în care experimentalul și esteticul se hibridizează, se alimentează și se completează.
SEMINARIILE I.F.P.A.R. (12 iunie 2025)
victorg, Sunday 08 June 2025 - 00:00:00 //
Joi, 12 iunie 2025, orele 12-14
Conferențiar: CS II dr. TITUS LATES (I.F.P.A.R.)
Tema: „Filosofia în limba română în Imperiul Habsburgic (III)”
Conferențiar: CS II dr. TITUS LATES (I.F.P.A.R.)
Tema: „Filosofia în limba română în Imperiul Habsburgic (III)”
- online -
Linkul pentru accesul online: https://meet.google.com/idm-boup-spy
În această prezentare mă voi referi la predarea filosofiei (propedeutica filosofică) în gimnaziile românești din Blaj, Beiuș, Brașov și Năsăud, revenind cu unele precizări despre disciplinele filosofice din programa institutelor din Sibiu (teologic-pedagogic) și Arad (pedagogic-teologic), și la câteva dezbateri lingvistice, terminologice și conceptuale legate de apariția primului manual de psihologie empirică în limba română din Imperiul Habsburgic: Ioan Popescu, Psichologia empirică sau sciința despre suflet între marginile observațiunei (Sibiu, 1881).
Competiția Centre de Excelență (CoEx2024)
victorg, Friday 06 June 2025 - 09:30:55 //
Institutul de Filosofie și Psihologie Constantin Rădulescu-Motru – partener în finala competiției Centre de Excelență (CoEx2024)
Proiectul „Sănătatea mintală într-o societate în schimbare rapidă: O abordare multinivelară, de la gene și molecule la rețele cerebrale și sisteme psihosociale”, director – prof. univ. dr. Andrei Miu, instituție coordonatoare – Universitatea Babeș-Bolyai, în care Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” este partener, se află în finala competiției Centre de Excelență (CoEx2024), pentru domeniul Sănătate, având ca zonă de impact viața sănătoasă într o societate supusă schimbărilor rapide.
Echipa proiectului PN-IV-P6-6.1-CoEx 2024-0139 este formată din: Asociaţia Transylvanian Institute of Neuroscience, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest Timișoara, Institutul de Chimie Organică şi Supramoleculară „Costin D. Neniţescu”, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, Institutul de Filosofie și Psihologie al Academiei Române „Constantin Rădulescu Motru” (responsabil de echipă – acad. Mircea Dumitru), Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi și Spitalul Clinic de Psihiatrie „Socola” din Iaşi.
Echipa proiectului PN-IV-P6-6.1-CoEx 2024-0139 este formată din: Asociaţia Transylvanian Institute of Neuroscience, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest Timișoara, Institutul de Chimie Organică şi Supramoleculară „Costin D. Neniţescu”, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, Institutul de Filosofie și Psihologie al Academiei Române „Constantin Rădulescu Motru” (responsabil de echipă – acad. Mircea Dumitru), Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi și Spitalul Clinic de Psihiatrie „Socola” din Iaşi.
Programul Centre de Excelență 2024 (UEFISCDI), cu fonduri totale de 320 milioane de euro este cea mai puternică competiție a cercetării de până acum și totodată o premieră pentru România. Competiția a fost lansată în cadrul Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare pentru perioada 2022-2027, PNCDI IV, Programul 5.6 – Provocări, 5.6.1 Subprogramul Parteneriate pentru Agenda Strategică.
CoEx2024 urmărește consolidarea cercetării științifice românești prin constituirea de parteneriate în zone de excelență științifică demonstrată ale unor organizații de cercetare, pentru a forma masa critică de cercetători și interdisciplinaritatea necesare adresării unor provocări din Agenda Strategică de Cercetare.
Pentru domeniul Sănătate au fost depuse 20 de proiecte, din care cinci au câștigat semifinalele. Celelalte domenii ale CoEx2024, pentru care s-au depus în total 109 proiecte, sunt: Digitalizare, industrie și spațiu; Climă, energie și mobilitate; Hrană, bioeconomie, resurse naturale, biodiversitate, agricultură și mediu; Cultură, creativitate și societate incluzivă și Securitate civilă pentru societate.
CoEx2024 urmărește consolidarea cercetării științifice românești prin constituirea de parteneriate în zone de excelență științifică demonstrată ale unor organizații de cercetare, pentru a forma masa critică de cercetători și interdisciplinaritatea necesare adresării unor provocări din Agenda Strategică de Cercetare.
Pentru domeniul Sănătate au fost depuse 20 de proiecte, din care cinci au câștigat semifinalele. Celelalte domenii ale CoEx2024, pentru care s-au depus în total 109 proiecte, sunt: Digitalizare, industrie și spațiu; Climă, energie și mobilitate; Hrană, bioeconomie, resurse naturale, biodiversitate, agricultură și mediu; Cultură, creativitate și societate incluzivă și Securitate civilă pentru societate.
Conferințe și workshop-uri pe tema divorțului conflictual și a impactului acestuia asupra copilului
victorg, Tuesday 03 June 2025 - 10:31:05 //
Cercetători și foști doctoranzi ai Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” au susținut o serie de conferințe și workshop-uri privind impactul devastator al divorțului conflictual asupra copilului, adresate atât publicului larg, cât și comunității de specialiști –psihologi, psihiatri, profesori și asistenți sociali.
Conferințele au debutat la București (librăria Humanitas Lipscani), pe 3 aprilie 2025, prin lansarea cărții „Un copil în două case. Cum protejăm copilul când părinții se despart?”, Editura Polirom 2025. Cartea, rezultat al unei cercetări ample desfășurate în cadrul Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru”, îi are ca autoare pe lect. univ. dr. Gabriela Dumitriu, fost doctorand al Institutului, cadru didactic asociat al Universității din București și prof. univ. dr. Camelia Popa, C.S. I, șef al Laboratorului de Psihologie clinică și a personalității. Împreună cu autoarele, au promovat mesajul cărții prof. univ. dr. Georgeta Pânișoară (Universitatea București), coordonator al colecției de specialitate a Polirom, prezentă la toate manifestările alături de cercetătorii noștri și Maria Țoghină, realizator de emisiuni la Radio România Actualități.
Următoarea conferință, asociată cu un workshop pentru specialiști, a fost la Universitatea Ovidius din Constanța, pe 4 aprilie, în cadrul evenimentului „Psihologia în context multicultural, Ediția a VI-a”, organizată de prof. univ. dr. Mihaela Rus, cercetător al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” și președinte al filialei Constanța a Colegiului Psihologilor.
Problematica divorțului conflictual, care afectează un număr mare de familii din România, a ajuns în atenția specialiștilor din Brașov, în perioada 23-25 mai, mulțumită prof. univ. dr. Ana-Maria Cazan, la rândul ei cercetător în cadrul Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru”. Gabriela Dumitriu și Camelia Popa au prezentat dificultățile cu care se confruntă copiii divoțului, la diferite vârste, precum și strategiile psihopedagogice necesare acestora, în cadrul „Conferinței Internaționale Abordări moderne în logopedie și consiliere psihopedagogică”, eveniment la care Institutul a fost partener al Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Brașov.
A urmat, la București, în perioada 2-7 iunie, susținerea unui workshop pentru psihiatri și psihologi – Impactul psihologic al divorțului conflictual asupra sănătății mintale a copiilor și a unei prezentări cu privire la tulburările psihice ale părinților și ale copiilor, în panelul Conferinței naționale cu participare internațională Zilele Medicale și Științifice ale Spitalului de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia” București – Psihiatria în secolul XXI – dreptul la sănătate mintală între știință, societate și umanitate, desfășurată la Palatul Parlamentului.
I.F.P.A.R. RESEARCH SEMINARS (5 June 2025)
victorg, Sunday 01 June 2025 - 00:00:00 //
Thursday, 5 June 2025 2025, 12:00–14:00
Conferențiar: BERNHARD RITTER (Universität Graz)
Tema: „Are There Tropes According to Early Brentano?”
Conferențiar: BERNHARD RITTER (Universität Graz)
Tema: „Are There Tropes According to Early Brentano?”
- online -
Meeting invite link: https://meet.google.com/idm-boup-spy
*No registration required.
bstract:
Some commentators have claimed that Brentanian accidents are closely similar to so-called ‘tropes’. These latter are identified by other commentators with both Aristotle’s things that are accidentally in a subject (cf. Cat., 1a23–29) and early modern ‘modes’ (as found, e.g. in Descartes, Prin. Phil. I, lx–lxiv). ‘Accidents’ in later Brentano, however, are modelled on the ‘accidental beings’ or entia per accidens from Aristotle’s later work (cf. Met., Ζ.7 1028a18–28). It is thus false to assimilate them to either of the last two categories since an ens per accidens is a thus-and-so-qualified substance. The fact that Brentanian accidents have been assimilated to both, however erroneously, shows that the question of whether Franz Brentano admits of tropes is moot; more precisely, whether he conceives of exemplified qualities as particulars, i.e. numerically distinct unrepeatables. It is hardly a coincidence that Brentano gets interested in individuation at the time of his first and unrealised dissertation project, i.e. around 1860, on Francisco Suárez. The late-scholastic Jesuit is not only one of the first to conceptualise the idea of a mode, he is also one of the earliest authors to thoroughly investigate the principles of individuation of various types of things. Individuation is one of Brentano’s most distinctive interests, and one whose development this talk will aim to trace with a special focus on qualities. It depends on how these views developed whether Brentano could have transmitted the (arguably) Aristotelian idea of particularised accidents to his pupils, e.g. Edmund Husserl, as some would have it. Brentano’s ontology is still viewed too exclusively through the lens of his posthumously published Theory of Categories (Kategorienlehre).
Some commentators have claimed that Brentanian accidents are closely similar to so-called ‘tropes’. These latter are identified by other commentators with both Aristotle’s things that are accidentally in a subject (cf. Cat., 1a23–29) and early modern ‘modes’ (as found, e.g. in Descartes, Prin. Phil. I, lx–lxiv). ‘Accidents’ in later Brentano, however, are modelled on the ‘accidental beings’ or entia per accidens from Aristotle’s later work (cf. Met., Ζ.7 1028a18–28). It is thus false to assimilate them to either of the last two categories since an ens per accidens is a thus-and-so-qualified substance. The fact that Brentanian accidents have been assimilated to both, however erroneously, shows that the question of whether Franz Brentano admits of tropes is moot; more precisely, whether he conceives of exemplified qualities as particulars, i.e. numerically distinct unrepeatables. It is hardly a coincidence that Brentano gets interested in individuation at the time of his first and unrealised dissertation project, i.e. around 1860, on Francisco Suárez. The late-scholastic Jesuit is not only one of the first to conceptualise the idea of a mode, he is also one of the earliest authors to thoroughly investigate the principles of individuation of various types of things. Individuation is one of Brentano’s most distinctive interests, and one whose development this talk will aim to trace with a special focus on qualities. It depends on how these views developed whether Brentano could have transmitted the (arguably) Aristotelian idea of particularised accidents to his pupils, e.g. Edmund Husserl, as some would have it. Brentano’s ontology is still viewed too exclusively through the lens of his posthumously published Theory of Categories (Kategorienlehre).
Go to page >>
Informatiile, documentele și rapoartele publicate pe acest site sunt proprietatea exclusivă a Institutului de Filosofie si Psihologie "Constantin Radulescu-Motru" al Academiei Romane,
cu toate drepturile rezervate. Utilizarea materialelor apărute în conținutul sitului este permisă numai în scop educativ sau orientativ pentru cercetare academică,
cu condiția respectării drepturilor de autor si a drepturilor de proprietate intelectuala stabilite prin legislația în vigoare.
Site acţionat cu cms e107, realizat sub termenii Licenţei GNU GPL.
cu toate drepturile rezervate. Utilizarea materialelor apărute în conținutul sitului este permisă numai în scop educativ sau orientativ pentru cercetare academică,
cu condiția respectării drepturilor de autor si a drepturilor de proprietate intelectuala stabilite prin legislația în vigoare.
Site acţionat cu cms e107, realizat sub termenii Licenţei GNU GPL.