Main Menu
DEPARTAMENTE
P S I H O L O G I EREVISTE
Cercetări filosofico-psihologicePUBLICAŢII PERIODICE
LEGĂTURI
CONFERINȚE
SIMPOZIONUL NAŢIONAL
SIMPOZIONUL NAŢIONAL
Welcome
SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (11.07.2024)
victorg, Monday 08 July 2024 - 00:00:00 //
Joi, 11 iulie 2024, orele 12-14
Conferențiar: Prof. MANUELA UNGUREANU (University of British Columbia, Okanagan Campus, Canada)
Tema: „Dialog, semnificație și adevăr la Donald Davidson”
Tema: „Dialog, semnificație și adevăr la Donald Davidson”
Opera lui Quine a fost primită cu mult interes de filosofii români, începând cu lucrarea Adevăruri necesare? (1975) a profesorului Mircea Flonta și continuând, mult mai recent, cu studiile din colecția Cuvinte, teorii și lucruri, editată în 2008, după organizarea unui simpozion omagial, de Mircea Dumitru și Constantin Stoenescu. În contrast, mult mai puțin cunoscute sunt lucrările unui discipol fidel, dar și contestatar, al lui Quine, și anume cele publicate de Donald Davidson în perioada 1965–2005.
Voi prezenta trei aspecte centrale ale schimbărilor propuse de Davidson, în prelungirea celor aduse, decenii mai devreme, de Quine: (i) la Davidson, perspectiva epistemică introdusă de Quine a unui traducător (imaginar) radical lasă locul celei a interpretului radical (în egală măsură imaginar) preocupat de temeiurile reușitei comunicării prin limbă, (ii) iar reușita lui depinde în mod esențial de folosirea unei hărți sistematice (de tip axiomatic) a limbii, cu precădere a condițiilor de adevăr ale rostirilor, după un model inspirat de înțelegerea propusă de Tarski a noțiunii de predicat de adevăr, de exemplu drept predicat meta-lingvistic. În fine, (iii) în fundalul acestei teorii axiomatice apar ca motivație suplimentară două scheme inferențiale care conectează a priori conceptele de semnificație lingvistică și cel de condiții de adevăr.
Davidson conturează astfel o legătură subtilă și cu putere explicativă între cele trei concepte menționate în titlul prezentării: semnificația rostirilor poate fi conturată datorită interpretării condițiilor de adevăr ale propozițiilor rostite; verificarea continuă a semnificațiilor propuse face posibil dialogul dintre vorbitori, care rămâne sursa fundamentală a noțiunii de semnificație lingvistică.
Voi prezenta trei aspecte centrale ale schimbărilor propuse de Davidson, în prelungirea celor aduse, decenii mai devreme, de Quine: (i) la Davidson, perspectiva epistemică introdusă de Quine a unui traducător (imaginar) radical lasă locul celei a interpretului radical (în egală măsură imaginar) preocupat de temeiurile reușitei comunicării prin limbă, (ii) iar reușita lui depinde în mod esențial de folosirea unei hărți sistematice (de tip axiomatic) a limbii, cu precădere a condițiilor de adevăr ale rostirilor, după un model inspirat de înțelegerea propusă de Tarski a noțiunii de predicat de adevăr, de exemplu drept predicat meta-lingvistic. În fine, (iii) în fundalul acestei teorii axiomatice apar ca motivație suplimentară două scheme inferențiale care conectează a priori conceptele de semnificație lingvistică și cel de condiții de adevăr.
Davidson conturează astfel o legătură subtilă și cu putere explicativă între cele trei concepte menționate în titlul prezentării: semnificația rostirilor poate fi conturată datorită interpretării condițiilor de adevăr ale propozițiilor rostite; verificarea continuă a semnificațiilor propuse face posibil dialogul dintre vorbitori, care rămâne sursa fundamentală a noțiunii de semnificație lingvistică.
SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (4.07.2024)
victorg, Monday 01 July 2024 - 00:00:00 //
Joi, 4 iulie 2024, orele 12-14
Conferențiar: TITUS LATES (I.F.P.A.R.)
Tema: „Filosofia în limba română în Imperiul Habsburgic” (Partea a II-a)
Tema: „Filosofia în limba română în Imperiul Habsburgic” (Partea a II-a)
În a doua parte a prezentării mă voi referi la autori de confesiune ortodoxă care au activat în Budapesta sau Viena și în preparandii și școli naționale din Arad, Sibiu, Brașov și Caransebeș. Tendința lor a fost de a elabora, pe lângă traduceri, manuale și lucrări originale, unele dintre ele având ecou în publicații de specialitate ale vremii (ca Zeitschrift für exacte Philosophie sau Philosophisches Jahrbuch).
REVUE ROUMAINE DE PHILOSOPHIE
victorg, Thursday 27 June 2024 - 11:32:39 //
SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (27.06.2024)
victorg, Monday 24 June 2024 - 00:00:00 //
Joi, 27 iunie 2024, orele 12-14
Conferențiar: ȘTEFAN-DOMINIC GEORGESCU (I.F.P.A.R.)
Tema:“Hegel despre metoda dialectică”
Tema:“Hegel despre metoda dialectică”
Problema metodei în filosofie este la fel de veche ca filosofia însăși. De altfel, termenul provine din limba greacă veche. Totuși, o tratare sistematică a metodei filosofice apare în modernitatea timpurie, odată cu Descartes, care privilegiază metodologia ca știință filosofică supremă, spunând, mai mult sau mai puțin explicit, că dacă adevărul este scopul oricărui demers filosofic, atunci acesta poate fi atins doar urmând o metodă adecvată de căutare a sa.
Ulterior, în modernitatea târzie, Hegel este cel care, împlinind și îndeplinind programul filosofic al Idealismului german, propune și o concepție nouă în ceea ce privește metoda filosofică, elaborând astfel – chiar dacă nu foarte explicit, pentru că nu are o lucrare dedicată acestei teme – o nouă metodologie.
Este oarecum irelevant dacă Hegel însuși a dat un nume metodei sale sau dacă denumirea acesteia aparține celor de mai târziu – fie că aceștia au fost susținători sau detractori ai concepției sale ori au fost pur și simplu indiferenți față de ea. Cert este că metoda filosofică a lui Hegel este considerată exemplară pentru ceea ce se numește filosofie dialectico-speculativă și se regăsește alături de celelalte două metode de cercetare care sunt practicate îndeobște de filosofii contemporani cu noi: cea fenomenologică și cea analitică. Desigur, în istoria filosofiei se poate vorbi și despre alte metode, cum ar fi cea deja menționată a lui Descartes sau metoda genealogică a lui Nietzsche – acestea având, mai degrabă, fie un caracter muzeal, ca în cazul primeia, fie un caracter exotic, ca în cazul celei de-a doua. În acest context, dar și ținând cont de noile provocări rezultate din cercetarea științifică efectivă, metoda dialectico-speculativă de sorginte hegeliană ar putea fi dezvoltată pentru a servi nu numai științele spiritului (socio-umane), dar și științele reale, fundamentate matematic și prin recurs la observație.
Ulterior, în modernitatea târzie, Hegel este cel care, împlinind și îndeplinind programul filosofic al Idealismului german, propune și o concepție nouă în ceea ce privește metoda filosofică, elaborând astfel – chiar dacă nu foarte explicit, pentru că nu are o lucrare dedicată acestei teme – o nouă metodologie.
Este oarecum irelevant dacă Hegel însuși a dat un nume metodei sale sau dacă denumirea acesteia aparține celor de mai târziu – fie că aceștia au fost susținători sau detractori ai concepției sale ori au fost pur și simplu indiferenți față de ea. Cert este că metoda filosofică a lui Hegel este considerată exemplară pentru ceea ce se numește filosofie dialectico-speculativă și se regăsește alături de celelalte două metode de cercetare care sunt practicate îndeobște de filosofii contemporani cu noi: cea fenomenologică și cea analitică. Desigur, în istoria filosofiei se poate vorbi și despre alte metode, cum ar fi cea deja menționată a lui Descartes sau metoda genealogică a lui Nietzsche – acestea având, mai degrabă, fie un caracter muzeal, ca în cazul primeia, fie un caracter exotic, ca în cazul celei de-a doua. În acest context, dar și ținând cont de noile provocări rezultate din cercetarea științifică efectivă, metoda dialectico-speculativă de sorginte hegeliană ar putea fi dezvoltată pentru a servi nu numai științele spiritului (socio-umane), dar și științele reale, fundamentate matematic și prin recurs la observație.
REVISTA DE FILOSOFIE
victorg, Sunday 23 June 2024 - 08:54:04 //
ANIVESRSARE
victorg, Wednesday 19 June 2024 - 14:19:52 //
ACADEMIA ROMÂNĂSECȚIA DE FILOSOFIE, TEOLOGIE, PSIHOLOGIE ȘI PEDAGOGIE
ANIVERSAREA A 120 DE ANI DE LA NAȘTEREA ACAD. ATHANASE JOJA
Președinte al Academiei Române (1959-1963)
Vicepreședinte al Academiei Române (1966-1972)
Comunicări:
Acad. MIRCEA DUMITRU, vicepreședinte al Academiei Române, Cuvânt de deschidere
Acad. GHEORGHE VLĂDUTESCU, Athanase Joja și lumea greacă
Acad. MIRCEA FLONTA, Amintirile unui fost student
Prof. univ. dr. ION BĂNȘOIU, Notele editorului la Athanase Joja, Universalul la Aristotel
Acad. MIRCEA DUMITRU, Athanase Joja logicianul și ctitorul Centrului de Logică al Academiei și al revistei de profil
Prof. asoc. dr. OLTEA JOJA, In Memoriam - Athanase Joja și Crizantema Joja
Evenimentul va avea loc marți, 25 iunie 2024, de la ora 11, în Aula Academiei Române
Acad. GHEORGHE VLĂDUTESCU, Athanase Joja și lumea greacă
Acad. MIRCEA FLONTA, Amintirile unui fost student
Prof. univ. dr. ION BĂNȘOIU, Notele editorului la Athanase Joja, Universalul la Aristotel
Acad. MIRCEA DUMITRU, Athanase Joja logicianul și ctitorul Centrului de Logică al Academiei și al revistei de profil
Prof. asoc. dr. OLTEA JOJA, In Memoriam - Athanase Joja și Crizantema Joja
Evenimentul va avea loc marți, 25 iunie 2024, de la ora 11, în Aula Academiei Române
SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (20.06.2024)
victorg, Monday 17 June 2024 - 00:00:00 //
Joi, 20 iunie 2024, orele 12-14
Conferențiari:
ARNAUD DEWALQUE (Center for Phenomenological Research, Philosophy Department, University of Liège)
Tema: ”Two Varieties of Anti-Kantianism: Bolzano and Brentano”
Tema: ”Two Varieties of Anti-Kantianism: Bolzano and Brentano”
Anti-Kantianism is often considered a distinctive feature of Austrian philosophy. However, there are several varieties of anti-Kantianism. In this paper I offer a brief reconstruction of Bolzano's critique of Kant and contrast it with Brentano's. Bolzano's anti-Kantianism consists essentially in revising Kant's distinctions between different kinds of judgments (a priori/a posteriori, analytic/synthetic) by introducing purely objective criteria, i.e., criteria relating to the nature of propositions, regardless of the way such propositions are apprehended by the subject. Brentano's anti-Kantianism takes a different tack. It focuses on the subject's self-evident apprehension of some propositional content.
SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (13.06.2024)
victorg, Monday 10 June 2024 - 00:00:00 //
Joi, 13 iunie 2024, orele 12-14
Conferențiar: EUGENIU NISTOR (I.F.P.A.R.)
Tema: „Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea”
Tema: „Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea”
Linkul pentru accesul online:
Preocupările lui Lucian Blaga pentru gândirea românească sunt mai vechi, așa cum o demonstrează unele articole și studii din perioada interbelică și din timpul războiului. Aceste preocupări sunt reluate însă în condițiile instaurării regimului comunist la cârma țării, când numeroși savanți și oameni de cultură sunt supuși unui proces planificat de epurare, fiind eliminați din spațiul public. Lucian Blaga este scos din Academia Română în anul 1948, apoi este îndepărtat de la Catedra de Filosofia Culturii a Universității din Cluj și transferat ca „profesor de institut” la Institutul de Istorie și Filosofie al Filialei Academiei RPR din Cluj, Secția de Filosofie, începând din aprilie 1949. Aici i s-a aprobat, ca temă de cercetare, elaborarea lucrării „Gândirea românească în Transilvania în sec. XVIII”. Pe măsura realizării cercetării, Blaga trimitea fragmente din lucrare la colectivul Institutului de Istorie și Filosofie de la București; în schimb, primea recomandări asupra modului cum să interpreteze gândirea reprezentanților Școlii Ardelene: „Lipsește explicația marxist-leninistă a fenomenului ideologic”; „expunerea chestiunilor teologice este prea întinsă și lipsește atitudinea combativă în aceste chestiuni”. În final, după doi ani de continuă teroare ideologică (la 1 iulie 1951 este numit bibliotecar-șef la Filiala Cluj a Bibliotecii Academiei RPR), filosoful și-a încheiat lucrarea într-o formă onorabilă, încălcând multe din normele și indicațiile primite din partea colectivului ideologic, luând cu sine două exemplare dactilografiate. Lucrarea a fost publicată abia postum (în 1966, la Editura Științifică), cu o prefață semnată de George Ivașcu, care preciza că „nu avem de-a face cu un cercetător marxist”. Lucian Blaga ilustrează prin studiul său condiția intelectualului supus cenzurii comuniste, obligat la compromisuri, dar și capacitatea marelui creator de a salva idealul cultural prin compromisuri insignifiante – o formă de rezistență prin cultură, integrabilă variatelor „nișe” non-ideologice de existență în perioada comunismului românesc.
SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (06.06.2024)
victorg, Monday 03 June 2024 - 00:00:00 //
Joi, 6 iunie 2024, orele 12-14
Conferențiar: MIHAI MICLE (I.F.P.A.R.)
Tema: „Influența factorilor psihosociali în reiterarea comportamentului infracțional la minori și tineri”
Tema: „Influența factorilor psihosociali în reiterarea comportamentului infracțional la minori și tineri”
Linkul pentru accesul online:
Din ce în ce mai mulţi adolescenţi sunt asociaţi cu violenţa, ei reprezentând un segment al societăţii căruia îi lipseşte controlul de sine şi care se abate de la principiile etice şi morale, făcându-şi adeseori un scop în sine din încălcarea normelor, a regulilor sociale. Comportamentul acestui segment al populaţiei este rezultatul eşecului familiei şi şcolii de a transmite valori tradiţionale, valori în topul cărora se găsesc valoarea fiinţei umane şi respectul pentru ceilalţi. Frica de criminalitate, mai ales de violenţa tinerilor, ar trebui, până nu este prea târziu, să devină una dintre principalele preocupări ale instituţiilor statului responsabile cu controlul şi prevenirea acestui fenomen social.
Încercăm, prin acest studiu, să răspundem unei nevoi de cunoaştere a dimensiunii, formelor de manifestare şi cauzelor fenomenelor de delincvenţă şi recidivism infracţional la copii şi tineri, cunoaştere necesară elaborării unor strategii de prevenire şi ameliorare cu adevărat funcţionale şi eficiente. Cercetarea este, astfel, un pas absolut necesar, un argument util în vederea sensibilizării unui public cât mai larg şi o condiţie a mobilizării resurselor în vederea abordării delincvenţei juvenile în relaţie cu recidivismul.
Gravitatea acestui fenomen care priveşte generaţia în formare aflată pe cale de desocializare trebuie să conducă la punerea în acţiune, pe scară largă şi imediat, a unor măsuri preventive, accentuat educative şi formative, cu speranţa schimbării destinului acestor tineri defavorizaţi, al acestor copii „sălbăticiţi” din cauza socializării pierdute. În ceea ce priveşte generaţia care va veni se impune urgent, începând cu copilăria mică, aplicarea unor intervenţii psihosociale precoce, în momentul apariţiei factorilor de risc identificaţi a conduce către comportamente infracţionale.
Încercăm, prin acest studiu, să răspundem unei nevoi de cunoaştere a dimensiunii, formelor de manifestare şi cauzelor fenomenelor de delincvenţă şi recidivism infracţional la copii şi tineri, cunoaştere necesară elaborării unor strategii de prevenire şi ameliorare cu adevărat funcţionale şi eficiente. Cercetarea este, astfel, un pas absolut necesar, un argument util în vederea sensibilizării unui public cât mai larg şi o condiţie a mobilizării resurselor în vederea abordării delincvenţei juvenile în relaţie cu recidivismul.
Gravitatea acestui fenomen care priveşte generaţia în formare aflată pe cale de desocializare trebuie să conducă la punerea în acţiune, pe scară largă şi imediat, a unor măsuri preventive, accentuat educative şi formative, cu speranţa schimbării destinului acestor tineri defavorizaţi, al acestor copii „sălbăticiţi” din cauza socializării pierdute. În ceea ce priveşte generaţia care va veni se impune urgent, începând cu copilăria mică, aplicarea unor intervenţii psihosociale precoce, în momentul apariţiei factorilor de risc identificaţi a conduce către comportamente infracţionale.
SIMPOZIONUL INTERNAȚIONAL ”LUCIAN BLAGA”
victorg, Thursday 30 May 2024 - 00:00:00 //
Simpozionul Internațional „Lucian Blaga”, ediţia a II-a, 30 mai – 2 iunie 2024, Fărcașa, județul Maramureș
Acad
emia Română şi Institutul de filosofie şi psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” s-au implicat, ca parteneri, atât în Comitetul de organizare cât şi în Comitetul Ştiinţific al manifestării. Simpozionul a debutat cu discursurile oficialităţilor locale şi naţionale: ing. dr. Nicolae Bud, iniţiatorul proiectului cultural-ştiinţific, Ioan Stegeran, primarul comunei Fărcaşa, cu difuzarea mesajului audio-video al preşedintelui Academiei Române, Acad. Ioan Aurel Pop, precum şi cu urările de bun venit ale prof. Viorelia-Maria Vele, directoarea Şcolii-gazdă „Lucian Blaga” din localitate. De remarcat, pe parcursul Simpozionului (şi mai ales în ultima zi a acestuia), participarea şi intervenţiile consistente ale vicepreşedintelui Academiei Române, Acad. Dumitru Murariu. Apoi, în zilele următoare s-au desfăşurat trei sesiuni de comunicări ştiinţifice consacrate operei şi personalităţii lui Lucian Blaga şi altor aspecte socio-umane pliate pe tema acestei ediţii – „Satul românesc – izvor de spiritualitate şi de civilizaţie” –, la care au expus şi / sau au intervenit, printre alţii: dr. Grigore Vida (secretarul ştiinţific al Secţiei de Filosofie a Academiei Române), coordonatorul primei sesiuni, CS I dr. Eugeniu Nistor, coordonatorul celei de-a doua sesiuni, CS II Bogdan Danciu, CS II Mihai Ioan Micle (toţi trei cercetători la IFPAR), traducătorii Fabio Melano, preşedintele Clubului de dezbateri „Orizzonti Latini” (Milano – Italia) şi Gheorghe Vinţan, preşedintele Asociaţiei Culturale „Juan Ramon Jimenez y Lucian Blaga” (Madrid – Spania), prof. univ. dr. Narcis Zărnescu, redactor şef al revistei „Academica”, conf. univ. dr. Iacob Coman, dr. George Vulturescu, redactor şef al revistei „Poesis” din Satu Mare, preot dr. Cătălin Varga din Turda, av. drd. Sorin Ardelean (IFPAR Bucureşti), drd. Maria Amarinei (Facultatea de Filosofie, Bucureşti) ş.a. Un evantai de manifestări culturale, literare şi religioase completează tabloul celei de-a doua ediţii a Simpozionului „Lucian Blaga” desfăşurat în Fărcaşa Maramureşului.
emia Română şi Institutul de filosofie şi psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” s-au implicat, ca parteneri, atât în Comitetul de organizare cât şi în Comitetul Ştiinţific al manifestării. Simpozionul a debutat cu discursurile oficialităţilor locale şi naţionale: ing. dr. Nicolae Bud, iniţiatorul proiectului cultural-ştiinţific, Ioan Stegeran, primarul comunei Fărcaşa, cu difuzarea mesajului audio-video al preşedintelui Academiei Române, Acad. Ioan Aurel Pop, precum şi cu urările de bun venit ale prof. Viorelia-Maria Vele, directoarea Şcolii-gazdă „Lucian Blaga” din localitate. De remarcat, pe parcursul Simpozionului (şi mai ales în ultima zi a acestuia), participarea şi intervenţiile consistente ale vicepreşedintelui Academiei Române, Acad. Dumitru Murariu. Apoi, în zilele următoare s-au desfăşurat trei sesiuni de comunicări ştiinţifice consacrate operei şi personalităţii lui Lucian Blaga şi altor aspecte socio-umane pliate pe tema acestei ediţii – „Satul românesc – izvor de spiritualitate şi de civilizaţie” –, la care au expus şi / sau au intervenit, printre alţii: dr. Grigore Vida (secretarul ştiinţific al Secţiei de Filosofie a Academiei Române), coordonatorul primei sesiuni, CS I dr. Eugeniu Nistor, coordonatorul celei de-a doua sesiuni, CS II Bogdan Danciu, CS II Mihai Ioan Micle (toţi trei cercetători la IFPAR), traducătorii Fabio Melano, preşedintele Clubului de dezbateri „Orizzonti Latini” (Milano – Italia) şi Gheorghe Vinţan, preşedintele Asociaţiei Culturale „Juan Ramon Jimenez y Lucian Blaga” (Madrid – Spania), prof. univ. dr. Narcis Zărnescu, redactor şef al revistei „Academica”, conf. univ. dr. Iacob Coman, dr. George Vulturescu, redactor şef al revistei „Poesis” din Satu Mare, preot dr. Cătălin Varga din Turda, av. drd. Sorin Ardelean (IFPAR Bucureşti), drd. Maria Amarinei (Facultatea de Filosofie, Bucureşti) ş.a. Un evantai de manifestări culturale, literare şi religioase completează tabloul celei de-a doua ediţii a Simpozionului „Lucian Blaga” desfăşurat în Fărcaşa Maramureşului.  |  |  |
Informatiile, documentele și rapoartele publicate pe acest site sunt proprietatea exclusivă a Institutului de Filosofie si Psihologie "Constantin Radulescu-Motru" al Academiei Romane,
cu toate drepturile rezervate. Utilizarea materialelor apărute în conținutul sitului este permisă numai în scop educativ sau orientativ pentru cercetare academică,
cu condiția respectării drepturilor de autor si a drepturilor de proprietate intelectuala stabilite prin legislația în vigoare.
Site acţionat cu cms e107, realizat sub termenii Licenţei GNU GPL.
cu toate drepturile rezervate. Utilizarea materialelor apărute în conținutul sitului este permisă numai în scop educativ sau orientativ pentru cercetare academică,
cu condiția respectării drepturilor de autor si a drepturilor de proprietate intelectuala stabilite prin legislația în vigoare.
Site acţionat cu cms e107, realizat sub termenii Licenţei GNU GPL.