SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (15.04.2024)
victorg, Friday 12 April 2024 - 00:00:00 //


Luni, 15 aprilie 2024, orele 12-14
Conferențiar: JOHN DEMETRAKOPOULOS (University of Patras)
Tema: „Doing History of Philosophy: the Philological Way”
Linkul pentru accesul online:


When studying philosophical corpora, we usually assume implicitly that philosophers constructed “systems”. This assumption calls for offering
cross-references within the corpus of, say, Plato, Aristotle or Thomas Aquinas, or references to some other corpora that were crucial for understanding the author studied. The underlying method is this: a historian of philosophy is supposed to collect all the passages relevant to this or that “philosophical issue”, grasp the doctrine held in them, and then unite the doctrines into a whole, into a “system”. This implies a crypto-Romantic and a crypto-Hegelian approach to the history of philosophy: individual thinkers are supposed to discuss the ‘perennial’ problems of philosophy, and the thought of each of them is supposed to express some part of the content of the ‘World Spirit’ or the ‘Idea’ in a limited form, determined by the idiosyncrasy and the particular historical phase in which he lived. This approach says nothing about how the Greek and Latin philosophical texts were actually produced, because it underestimates the fact that books are produced on the basis of books. Moreover, precisely because it says nothing about this, it fails to properly or fully understand the content of the texts as well. What I want to argue is that we can’t grasp the content of philosophical texts unless we detect the exact texts that lurk behind almost every word of them. I intend to substantiate this by offering some examples.


SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (11.04.2024)
victorg, Monday 08 April 2024 - 00:00:00 //


Joi, 11 aprilie 2024, orele 12-14
Conferențiar: HENRIETA ȘERBAN (I.F.P.A.R.)
Tema: „Funcția epistemologică a conceptualizării, descrierii și vocabularului la R. Rorty și Th. Kuhn”
Linkul pentru accesul online:


Conferința își propune să prezinte corelativ contribuțiile epistemologice ale lui Richard Rorty și Thomas Kuhn, nu într-un mod exhaustiv, ci urmărind funcția epistemologică a conceptualizării și, în special, a descrierii și a vocabularului la Richard Rorty și Thomas Kuhn. Se evidențiază apartenența acestor perspective epistemologice la idealismul epistemologic și la o anumită modalitate de înțelegere a priorității conceptualizării asupra ontologicului. O teză comună celor doi filosofi ai științei este aceea că ceea ce se transmite și stabilește drept cunoaștere se realizează prin limbaj și nu reprezintă realitatea, sau esențialul, ci doar un „vocabular”. Aparent, formularea ne situează mai aproape de concepția lui Richard Rorty, unde „vocabularul” reflectă o „lume”, decât de cea a lui Thomas Kuhn. De fapt și la Thomas Kuhn, constituirea paradigmatică în jurul puzzle-urilor și rezolvării de probleme, precum și ucenicia într-o paradigmă, va privilegia o anumită terminologie, un vocabular specific. Termenii evidențiați, deși nu sunt dramatic diferiți de ceea ce se înțelege curent prin „vocabular” și „lume”, au particularități care deschid oportunități comparative cu perspectiva lui Thomas Kuhn, care observă (și susține) că participanții la diferite matrice disciplinare vor vedea lumea diferit, susținând că lumile lor sunt diferite.


SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (3.04.2024)
victorg, Sunday 31 March 2024 - 00:00:00 //


Miercuri, 3 aprilie 2024, orele 10:30-12:30
Conferențiar: acad. MIRCEA DUMITRU (I.P.P.R.A.)
Tema: “Feeling the Proof. Is There Such a Thing as a Phenomenology of Reasoning?”
Linkul pentru accesul online:

From Williamson’s knowledge-first perspective, we are cognitively homeless, and our mental/cognitive states are not luminous. I argue that, in feeling that one understands a logical or mathematical proof, the state of understanding is luminous in that it evinces semantic qualia. I provide three examples: one pedagogical example (teaching natural deduction using arbitrary objects), one example concerning understanding an entire subject-matter (the preeminence of Euclidean geometry), and one example regarding the understanding of specific logical results (how modal frame incompleteness can be represented from the standpoint of second-order logic).


Masă rotundă
victorg, Thursday 28 March 2024 - 12:03:06 //


Vineri, 29 martie, de la ora 10.30, la Clubul Academicienilor, va avea loc o masă rotundă despre „Principiul divergenței și cel al selecției naturale la Charles Darwin”. Vor vorbi: acad. Mircea Flonta, prof.univ.dr. Cătălin Vasilescu, prof.univ.dr. Adrian Miroiu m.c., acad. Mircea Dumitru. 



SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (28.03.2024)
victorg, Monday 25 March 2024 - 00:00:00 //


Joi, 28 martie 2024, orele 12-14
Conferențiar: PAUL RATEAU (Université Paris 1 Panthéon-Sorbonne)
Tema: „La question du mal chez Malebranche”
Linkul pentru accesul online:


Nicolas Malebranche (1638–1715) propose une explication de la production des maux tant naturels (irrégularités, désordres, monstres) que moraux (péché, damnation) à partir de la considération de la manière dont Dieu se doit d'agir, à savoir par des lois simples, générales et uniformes. L'objet de cette conférence sera de montrer 1. comment l'oratorien peut soutenir à la fois que Dieu agit de la manière la plus parfaite et que le monde aurait pu être plus parfait qu'il n'est; 2. par quels arguments il s'oppose à la tradition augustinienne, selon laquelle le mal serait la contrepartie inévitable du bien, dans un monde pareil à un tableau dont la beauté réside dans le contraste entre l'ombre et la lumière. L'insistance sur la figure du monstre illustre l'idée d'un mal irréductible, sans utilité (au regard du bien), qui affecte réellement et sans compensation la perfection du monde.


SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (21.03.2024)
victorg, Monday 18 March 2024 - 00:00:00 //


Joi, 21 martie 2024, orele 12-14
Conferențiar: CS I dr. RODICA CROITORU (I.F.P.A.R.)
Tema: „Platonismul recurent al sufletului în Opus postumum”
Linkul pentru accesul online:


De-a lungul întregii sale activități, Kant a fost incitat de valoarea de principiu a sufletului platonic, cu o funcționalitate multiplă: ontologică, cognitivă, practică și estetică. El l-a regândit și l-a reconsiderat conform cerințelor epocii moderne, în raport cu care el a manifestat două tendințe: una de valorificare și reinterpretare, și alta novatoare, prin care sufletul a ajuns să dubleze eul gânditor. În această ultimă calitate, el dă seama asupra apercepției transcendentale, care este pusă în valoare de critica adresată „psihologiei raționale”, critică valabilă și pentru revendicările de raționalitate ale sufletului platonic.
Concepția lui Kant asupra Dumnezeului creștin în relație cu sufletul, după cum apare în Opus postumum, s-a dezvoltat între două limite, în care se regăsesc ființe supreme unice, precreștine, la reprezentarea cărora principiul moral a avut o contribuție importantă: una este Zoroastru, iar a doua este Demiurgul platonic. Între cele două limite și totodată repere teologic-metafizice, Dumnezeul creștin al filosofiei transcendentale s-a dezvoltat prin ideea de rațiune moral-practică, pentru că ea are capacitatea de autodeterminare; prin ea se poate ținti către o „perspectivă constantă”, pe care o folosește în aprecierea acțiunilor conform unui principiu.


SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (14.03.2024)
victorg, Monday 11 March 2024 - 00:00:00 //


Joi, 14 martie 2024, orele 12-14
Conferențiar: JOHN DEMETRAKOPOULOS (University of Patras)
Tema: „Doing History of Philosophy: the Philological Way”
Linkul pentru accesul online:



GOETHE AND THE PHILOSOPHY OF HIS TIME
victorg, Saturday 02 March 2024 - 06:48:29 //


GOETHE AND THE PHILOSOPHY OF HIS TIME
International Online Conference

November 11-12, 2024
Organized by the Constantin Rădulescu-Motru Institute of  Philosophy and Psychology of the Romanian Academy, Department of Western Philosophy, Bucharest.

Johann Wolfgang von Goethe’s relationship with philosophy was complex and multifaceted, spanning various intellectual currents of his time. While Goethe is best known as a prominent literary figure, his engagement with contemporary philosophical ideas significantly influenced his worldview, literary works, and scientific pursuits.

As is well known, Goethe (1749-1832) received a solid education in classics, literature, and philosophy. His university studies in Leipzig and Strasbourg also introduced him to past philosophical doctrines, as well as to Enlightenment ideas. In the 1770s, Goethe became associated with the Sturm und Drang movement, which promoted the rejection of Enlightened rationalism and an emphasis on subjectivity and emotion. This period marked Goethe’s rebellion against traditional norms and his exploration of a more passionate and emotive expression in literature. Goethe’s move to Weimar in 1775 marked a shift towards a more classical and harmonious aesthetics, known as ‘Weimar Classicism’. Here, Goethe’s interactions with influential thinkers, and his intense philosophical discussions, played a crucial role in his intellectual evolution, contributing to his holistic and interdisciplinary approach. One of the most significant influences on Goethe’s philosophical outlook was his friendship with Friedrich Schiller, a key literary figure of the time. Kantian and idealist thought in general encouraged him to deepen his engagement with philosophy. Goethe’s major literary works, such as Faust, Wilhelm Meister’s Apprenticeship, and Elective Affinities, grapple with major philosophical questions. While Faust, for instance, explores themes such as human striving, the problem of knowledge, and morality, and engages with German idealist ideas, Wilhelm Meister’s Apprenticeship can be said to reflect on philosophical issues such as education, aesthetics, and individual development. Undoubtedly, Goethe’s interests reached beyond literature and philosophy in the narrow sense, and included scientific topics, particularly botany and color theory. His empirical approach to scientific inquiry, evident in works such as The Metamorphosis of Plants and Theory of Colors, testifies to the endorsement of an observational and phenomenological method that complemented his reception of Kantian and idealist conceptions. Goethe’s influence extended beyond his lifetime, not only on Romanticism but also on other generations of thinkers. His interdisciplinary approach and diverse oeuvre that combined literature, science, and philosophical viewpoints left an indelible mark on German intellectual life. While Goethe did not elaborate any systematic philosophical work, his engagement with robust philosophical ideas, collaborations with contemporary thinkers, and the thematic richness of his literary and scientific works demonstrates a profound relationship with the philosophical currents of the time. It is this relationship – which undoubtedly contributed to Goethe’s unique and enduring legacy as a cultural polymath – that our conference aims to focus on.
Invited speakers so far include:
Stefanie Buchenau (Paris), Laure Cahen-Maurel (Bonn), Andree Hahmann (Beijing), Vlad Muresan (Cluj), Gideon Stiening (Munich).

This call is intended to complement the conference program by adding 3 to 5 papers. We invite scholars, including graduate students nearing the completion of their PhDs, to submit abstracts of original contributions. Submissions may focus on any aspect of Goethe’s engagement with the philosophical ideas and movements of his time. Topics may include but are not limited to the following questions:
 
- How did Goethe’s portrayal of subjective experience in his literary works reflect or revise the philosophy of his time? In what ways did Goethe’s exploration of individual emotions contribute to the broader discussion about the role of subjectivity and the debates about the ‘whole man’ in literature and philosophy during the late 18th c. and the beginning of the 19th c.?
- How does Goethe’s conception of aesthetic experience align with or deviate from Kant’s theory of aesthetic judgment? How does Goethe’s treatment of moral development in characters such as Wilhelm Meister relate to Kant’s conception of moral autonomy and duty?
- In what ways did Goethe’s scientific research contribute to the debates about the relationship between empirical observation and a priori approaches?
- Did Goethe’s emphasis on the qualitative aspects of color challenge the quantitative and analytical methods championed by Newtonian optics and the methods endorsed by Enlightenment scholars (e.g. J. H. Lambert)? How was Goethe’s theory of colors received by his contemporaries, and how did it influence subsequent developments in science, art, or philosophy?
- In what ways did Goethe’s emphasis on the dynamic typological thinking and holistic observation of living organisms concern broader shifts in scientific methodology and epistemology during his time? How may Goethe’s morphological studies be situated within the wider history of evolutionary thought, and to what extent – if ever – did Goethe’s views anticipate later evolutionary theories?

Please submit your abstract (300-400 words), prepared for blind review to goetheandphilosophyconference@gmail.com by August 10, 2024. Please provide the following details within the body of the email: the title of your presentation, your name, academic affiliation, and a short bio-bibliographical note. Notifications of acceptance will be given no later than September 10, 2024. The language of the conference is English.
The conference is organized by Tinca Prunea-Bretonnet and Claudiu Baciu (Department of Western Philosophy, Institute of Philosophy and Psychology, Romanian Academy, Bucharest) and will take place online on November 11-12, 2024.


SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (7.03.2024)
victorg, Monday 04 March 2024 - 00:00:00 //


Joi, 7 martie 2024, orele 12-14
Conferențiar:  MARIAN GEORGE PANAIT (I.F.P.A.R.)
Tema: „De la virtuți la valori – un drum care trece și prin opera lui David Hume”
Linkul pentru accesul online:


Aceste idei au pornit de la utilizările pe care le dă Hume expresiilor virtuți naturale, virtuți artificiale, virtuți tradiționale, virtuți călugărești. Am găsit în ele un pretext pentru a dezvolta câteva gânduri pe care le hrănesc mai de mult și despre care consider că ar putea să aducă unele lămuriri în privința motivelor pentru care astăzi are loc o vie dezbatere de idei în jurul finalizării rupturii de fundamentele clasice ale culturii contemporane. În ce mă privește, consider că trecerea de la virtuți la valori, care s-a săvârșit în secolele XVIII și XIX, este fundamentală nu doar pentru starea culturii, ci și a individului și societății. Prezint întâi o analiză a ceea ce înțelegeau grecii și apoi creștinii prin virtuți; apoi o schiță a ceea ce înțelege Hume prin sintagmele menționate; introduc o tipologie a valorilor; închei descriind două sau trei consecințe ale acestui parcurs istoric, de la virtuți la valori, care parcurs trece prin opera lui Hume, așa cum trece și prin a altora. Nu vreau să mă înscriu în bogatele dispute care au loc pe seama stării contemporane a culturii, individului și societății. Am ambiții mult mai mici, să încerc să descriu neutru evoluția istorică pe care am menționat-o. Las fiecăruia interpretarea spuselor mele. Interpretarea mea este aceasta: nimic din ceea ce prețuim – democrație, drepturi – nu poate exista fără responsabilitatea pe care o solicită de la fiecare dintre noi virtuțile clasice. Aceste virtuți clasice (cele cardinale ale antichității și cele teologale ale creștinismului) au un caracter ontologic și de generalitate; ele sunt realități care presupun un principiu metafizic.


SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (29.02.2024)
victorg, Monday 26 February 2024 - 00:00:00 //



Joi, 29 februarie 2024, orele 12-14
Conferențiar:  ERWIN KESSLER (I.F.P.A.R.)
Tema: „Escaladarea artificială a competenței estetice”
Linkul pentru accesul online:


Inteligența artificială (AI) conduce, tăcut și eficace (de mai mulți ani) autovehicule, asistă sau chiar realizează intervenții chirurgicale și procesează integral date bancare complexe. Dar vizibilitatea globală și mai ales riscul implicat de inteligența artificială a cunoscut un veritabil boom foarte recent, odată cu furoarea declanșată de lansarea ChatGPT, în noiembrie 2022. Motivul acestei brutale aduceri a inteligenței artificiale pe scena dezbaterilor pătimașe nu este calitatea sa operațională, deficiențele de concepție sau de construcție, ci impasul etic și estetic pe care l-a generat posibilitatea ca AI să joace un rol crucial în creativitatea sau producția literară și în creația artistică vizuală (printre multe alte domenii care țin de creația asistată de inteligența artificială, de la muzică la design). Creația artistică a devenit o veritabilă frontieră a cărei încălcare de către AI a generat o furtună de poziționări, fie ele AI-optimiste, AI-sceptice sau AI-pesimiste. Prezentarea va investiga riscurile, paradoxurile și aria problematică conturate de recursul intensificat la AI în creația artistică, cu accent pe implicațiile deontologice, etice, estetice, filozofice sau chiar juridice ale utilizării programelor de transfer stilistic dezvoltate în rețelele neuronale artificiale.


Go to page   <<        >>