SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (2.02.2023)
victorg, Monday 30 January 2023 - 00:00:00 //


Joi, 2 februarie 2023, orele 12–14
Conferențiar: CS I dr. RODICA CROITORU (I.F.P.A.R.)
Tema: Condițiile metafizice ale acțiunii umane în Opus postumum

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Din perspectivă practică, Kant a conceput filosofia ca o doctrină asupra binelui suveran, din a cărui urmărire rațiunea face o ştiinţă a iubirii de înţelepciune, întrucât obiectul ei se înfăptuiește în timp și depășește limitele vieții fenomenale. Fiind iubire de înțelepciune, ea este, de asemenea, iubire de știință, prin care se înțelege întreaga cunoaștere speculativă a rațiunii. Aceste două ținte maxime care se întrepătrund – respectiv înțelepciunea și știința – fac din filosofie un ideal, reprezentat complet numai în rațiune; drept care, în practică nu este de așteptat să se regăsească ca atare. Ceea ce trebuie să facă ființa umană în relație cu binele suveran este să se străduiască către el, pentru ca acțiunea sa să fie cât mai conformă cu idealul de înțelepciune. Acest scop, împreună cu strădania către el, sunt destinate să contribuie la alcătuirea unui „arbore genealogic” al cunoașterii, care trebuie să se prezinte, la sfârșit de drum, ca „un întreg absolut”. Paradigma Dumnezeu–lume, cu elementele sale constitutive, care sunt, pe de-o parte, natura și libertatea, iar, pe de cealaltă parte, subiectivul din rațiunea umană care le pune în valoare, reprezintă o reducție a acestui sistem. El este construit din concepte, pe baza principiilor sintetice a priori, pentru a fi aplicate experienței. Astfel se prezintă întregul filosofiei transcendentale, regândit conform acestei paradigme.


SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (26.01.2023)
victorg, Monday 23 January 2023 - 21:01:04 //


Joi, 26 ianuarie 2023, orele 12–14
Conferențiar: CS I dr. CLAUDIU BACIU (I.F.P.A.R.)
Tema: Concepte fundamentale ale filosofiei naturii a lui Hegel
– online –

Linkul pentru accesul online:


Până de curând, filosofia naturii a lui Hegel a fost considerată mai puțin importantă, ba chiar marcată de erori fundamentale – din punctul de vedere al cunoașterii științifice –, ceea ce a suscitat neîncredere sau chiar ironii față de abordarea lui Hegel. Acesta este motivul pentru care această parte a filosofiei hegeliene a fost mai puțin discutată, chiar de către unii specialiști, creându-se astfel impresia că ideile lui Hegel în această privință ar fi eșuat în confruntarea serioasă cu știința și, prin urmare, că nu trebuia să se insiste prea mult asupra lor într-o tratare serioasă a acestei filosofii, care ar trebui să se concentreze asupra contribuţiilor pozitive ale filosofiei în cauză şi nu asupra capriciilor autorului ei.
Cu toate acestea, există câteva argumente pentru care filosofia naturii a lui Hegel nu poate fi neglijată:
1. Ea este o piesă importantă a Enciclopediei științelor filosofice a lui Hegel, necesară pentru înțelegerea întregul său proiect filosofic: până la urmă, conceptul hegelian de „spirit” nu poate fi înțeles adecvat fără o clarificare a relației sale cu cel de „natură”.
2. Filosofia naturii este o lucrare în care Hegel își aplică metoda cu acuratețe, ceea ce permite o înțelegere mai generală a acestei metode.
3. Această operă conține numeroase sugestii care sunt în continuare valoroase cu privire la cunoașterea naturii.
Conferința va dezvolta aceste argumente pe măsură ce ne vom adânci în prezentarea unora dintre conceptele filosofiei hegeliene a naturii, arătând atât conținutul lor, cât și modul în care ele se raportează unele la altele. Acest lucru ne va permite să evidențiem relația necesară dintre sistematicitate și temporalitate, respectiv istoricitate, în filosofia lui Hegel. În acest context, vom arăta, de asemenea, de ce abordarea lui Hegel a fost înțeleasă greșit – mai ales atunci când el a fost acuzat că „deduce”, pasămite arbitrar, conceptele filosofiei naturii – și de ce limbajul filosofic hegelian, în general, pare atât de criptic pentru mulți cititori.


STUDII DE EPISTEMOLOGIE ȘI DE TEORIE A VALORILOR
victorg, Saturday 21 January 2023 - 20:31:21 //



SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (19.01.2023)
victorg, Sunday 15 January 2023 - 17:03:33 //


Joi, 19 ianuarie 2023, orele 12–14
CS II dr. MARIUS AUGUSTIN DRĂGHICI (I.F.P.A.R.)
Tema: ”Programul lui Lucian Blaga din filosofia științei”

Linkul pentru accesul online:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

În această comunicare mă concentrez pe o perspectivă diferită asupra epistemologiei lui Blaga și a relației particulare a acesteia cu metafizica cunoașterii; pentru a realiza acest lucru, pe de o parte, voi relua elementele reconstrucţiei concepției lui Blaga asupra posibilității, structurii și dinamicii științei, înțeleasă ca o anticipare extraordinară a tendinței istoriste din filosofia științei inaugurate de Th. Kuhn (partea 1); pe de altă parte, mai ales din perspectiva metodologică asupra științei (dezvoltată cu precădere în Experimentul și spiritul matematic), propun o nouă lectură și analiză ale conceptului de „matrice stilistică”, unde „suprametoda” va juca un rol central (partea 2). Această interpretare își propune să evidențieze noi dimensiuni ale reflecțiilor lui Blaga asupra științei, altele decât cele care prefigurează curentul istorist din filosofia științei inaugurat de Th. Kuhn, care ar putea pleda pentru o interpretare a epistemologiei lui Blaga dincolo de simpla etichetă de „relativism” istoric (de care Kuhn însuși a fost acuzat după prima ediție a Structurii revoluțiilor științifice – 1962). În acest sens, încerc să arăt cum programul lui Blaga în filosofia științei include și depășește miezul ideatic al unora dintre lucrările sale, considerate ca prefigurând Structura… (1962), printr-o paralelă cu punctul de vedere al lui Kuhn din răspunsurile la criticii săi, punct de vedere care propune de asemenea depășirea așa-zisului relativism al primei ediții a „eseului” prin reconfigurarea propriei sale poziţii în special în ceea ce privește conceptul de paradigmă. La sfârșitul analizei încerc să arăt o similitudine profundă între poziţiile epistemologice ale celor doi.


SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.
victorg, Tuesday 27 December 2022 - 19:35:45 //




  • 19.01.2023, ora 12: MARIUS-AUGUSTIN DRĂGHICI (I.F.P.A.R.), „Programul lui Lucian Blaga din filosofia științei”
  • 26.01.2023, ora 12: CLAUDIU BACIU (I.F.P.A.R.), „Concepte fundamentale ale filosofiei naturii a lui Hegel”
  • 02.02.2023, ora 12: RODICA CROITORU (I.F.P.A.R.), „Sursele metafizice ale acțiunii umane în Opus postumum
  • 09.02.2023, ora 12: HENRIETA A. ȘERBAN (I.F.P.A.R.), „Cine este filosoful?”
  • 16.02.2023, ora 12: CONSTANTIN C. BRÎNCUȘ (I.F.P.A.R.), „Completitudinea logică”
  • 23.02.2023, ora 12: ALINA NOVEANU (Facultatea de Filosofie, Universitatea din Cluj), „Celălalt început al lui Heidegger. O introducere în filosofia târzie”
*online 
Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy


PROBLEME DE LOGICĂ
victorg, Friday 23 December 2022 - 19:49:27 //



REVUE ROUMAINE DE PHILOSOPHIE
victorg, Thursday 22 December 2022 - 20:15:27 //



REVISTA DE FILOSOFIE
victorg, Tuesday 20 December 2022 - 23:13:02 //



Premiile Academiei Române
victorg, Wednesday 07 December 2022 - 17:21:14 //


În data de 7 decembrie 2022 a avut loc, în Aula Academiei Române, ceremonia de decernare a premiilor pentru creație științifică și artistică pe anul 2020.

Colegului nostru, CS I dr. Viorel Vizureanu, i-a fost acordat premiul „Mircea Florian” , pentru lucrarea: „Intuiţionismul matematic. Interpretări filosofice”, Editura Academiei Române, București, 2020.

Diploma i-a fost înmânată de Acad. Mircea Dumitru, Președinte al Secției de Filosofie, Psihologie, Teologie și Pedagogie
 Viorel_Vizureanupremiu_AR_2022.jpg


REVISTA DE FILOSOFIE
victorg, Monday 05 December 2022 - 18:49:01 //



Go to page   <<        >>