Simpozionul Național Constantin Noica, Ediția a XVI-a „Povestiri despre om…” (26-29 septembrie 2024)
SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (02.11.2023)
victorg, Monday 30 October 2023 - 00:00:00 //
Joi, 2 noiembrie 2023, orele 12–14
Conferențiari: ANDREEA-ALEXANDRA BULBUC, LAURA VISU-PETRA (Universitatea Babeș-Bolyai)
Tema: „Acceptarea părții întunecate: explorarea autenticității și identității în persoanele cu trăsături dark”
Conferențiari: ANDREEA-ALEXANDRA BULBUC, LAURA VISU-PETRA (Universitatea Babeș-Bolyai)
Tema: „Acceptarea părții întunecate: explorarea autenticității și identității în persoanele cu trăsături dark”
Linkul pentru accesul online:
Franz Brentano (1838–1917) este autorul care a reintrodus problematica intenționalității în filosofia contemporană. Modul în care Brentano a definit termenul în lucrarea Psihologia din punct de vedere empiric (1874) a constituit punctul de pornire al dezvoltării temei intenționalității la autori precum Twardowski, Husserl, Heidegger sau la filosofi analitici ai secolului XX, la Roderick M. Chisholm, de pildă.
Prezentarea își propune:
(1) să clarifice sintagmele pasajului intenționalității: „inexistența intențională (sau poate mentală) a unui obiect” (die intentionale (auch wohl mentale) Inexistenz eines Gegenstandes), „relația cu un conținut” (die Beziehung auf einen Inhalt), „orientarea spre un obiect” (die Richtung auf ein Objekt),
(2) să distingă între două teorii ale intenționalității: (i) intenționalitatea ca teorie a celei mai pregnante note distinctive a psihicului în raport cu fizicul și (ii) intenționalitatea ca teorie a modului în care se raportează conștiința la lume,
(3) să expună principalele interpretări din perspectivă istorică ale intenționalității: interpretarea tradițională aristotelic-tomistă și cea conceptualistă, ca și interpretarea modernă din perspectiva filosofiei pozitive a lui Comte și Mill, și
(4) să analizeze principalele aspecte sistematice ale problemei în lucrarea din 1874: perspectiva pozitivă asupra cunoașterii și rolul intenționalității în trasarea celei mai importante deosebiri din domeniul cunoașterii empirice, raportul act psihic–obiect imanent actului–obiect transcendent conștiinței, și modul în care funcționează distincția respectivă în cadrul celor trei clase de acte psihice la Brentano: reprezentările, judecățile și fenomenele emoționale.
Prezentarea își propune:
(1) să clarifice sintagmele pasajului intenționalității: „inexistența intențională (sau poate mentală) a unui obiect” (die intentionale (auch wohl mentale) Inexistenz eines Gegenstandes), „relația cu un conținut” (die Beziehung auf einen Inhalt), „orientarea spre un obiect” (die Richtung auf ein Objekt),
(2) să distingă între două teorii ale intenționalității: (i) intenționalitatea ca teorie a celei mai pregnante note distinctive a psihicului în raport cu fizicul și (ii) intenționalitatea ca teorie a modului în care se raportează conștiința la lume,
(3) să expună principalele interpretări din perspectivă istorică ale intenționalității: interpretarea tradițională aristotelic-tomistă și cea conceptualistă, ca și interpretarea modernă din perspectiva filosofiei pozitive a lui Comte și Mill, și
(4) să analizeze principalele aspecte sistematice ale problemei în lucrarea din 1874: perspectiva pozitivă asupra cunoașterii și rolul intenționalității în trasarea celei mai importante deosebiri din domeniul cunoașterii empirice, raportul act psihic–obiect imanent actului–obiect transcendent conștiinței, și modul în care funcționează distincția respectivă în cadrul celor trei clase de acte psihice la Brentano: reprezentările, judecățile și fenomenele emoționale.