SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (16.05.2024)
victorg, Monday 13 May 2024 - 00:00:00 //


Joi, 16 mai 2024, orele 12-14
Conferențiar: TINCA PRUNEA (I.F.P.A.R.)
Tema: „Nicolai Hartmann și problema metodei în istoria filosofiei”

Linkul pentru accesul online:

Această comunicare își propune să analizeze concepția lui Nicolai Hartmann despre metodologia istoriei filosofiei. Voi începe prin a discuta teoriile despre istoria filosofiei pe care Hartmann le critică şi alternativele care s-au impus. Voi analiza apoi evoluția perspectivei lui Hartmann asupra modalităților adecvate de înțelegere a doctrinelor și a gânditorilor din trecut, concentrându-mă pe perioada 1909–1924. În încheiere, voi examina modul în care aceste principii metodologice sunt aplicate interpretării filosofiei lui Kant pe care Hartmann o propune. El vorbește despre o „înțelegere istorică greşită” care a denaturat semnificația filosofiei critice pentru gândirea secolului XX şi înscrierea corectă a acesteia în tradiţia filosofică. Doar elaborarea unei noi lecturi a filosofiei kantiene, susține Hartmann, poate permite înţelegerea autentică a istoriei filosofiei ca istorie a problemelor şi deschide singura cale pentru a filosofa cu adevărat.


PROIECTUL NAȚIONAL ROMÂNESC ÎN ORIZONTUL SECOLULUI 21
victorg, Tuesday 07 May 2024 - 13:19:40 //


24_evenLovinescu_afis.pngCONFERINȚĂ
Lovinescu și lovinescianismul: Reinterpretări și reevaluări la centenarul Istoriei civilizației române moderne de E. Lovinescu
Miercuri, 8 mai 2024 în Aula Academiei Române, ora 9:30

Alocuțiuni:
  • Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române
  • Acad. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României
  • Acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române
  • Acad. Mircea Martin


SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (9.05.2024)
victorg, Monday 06 May 2024 - 00:00:00 //


Joi, 9 mai 2024, orele 12-14
Conferențiar: CS III dr. ADRIAN NIȚĂ (I.F.P.A.R.)
Tema: ”Despre pluralitatea lumilor: câteva considerații despre Leibniz și David Lewis”

Linkul pentru accesul online:

În Prefața la celebra sa lucrare Despre pluralitatea lumilor (publicată în 1986, tradusă la Editura Tehnică în 2006), Lewis scrie că nu face referiri la filosofia lui Leibniz deoarece este dificil de înțeles „care au fost cu adevărat vederile lui Leibniz” (p. VI). Cu toate acestea, cele două abordări au multe puncte comune, ce pot fi ușor văzute de orice amator – cum numește el pe acela care nu reușește să pătrundă până în miezul gândirii leibniziene.
Îmi propun să plec de la asemănările celor două abordări – teza că lumea noastră nu este decât una dintre numeroasele lumi posibile (Lewis, Despre pluralitatea lumilor, p. 24; Leibniz, Eseuri de teodicee, par. 42), apoi să arăt diferențele dintre cele două abordări cu privire la conceperea lumii posibile, la identitatea prin lumi posibile și alte teme. În partea finală voi prezenta câteva aspecte generale cu privire la noțiunea de lume.


International Online Conference Kant 300
victorg, Wednesday 17 April 2024 - 00:00:00 //


International Online Conference Kant 300. Celebrating the 300th Anniversary of Kant’s Birth

Kant 300 IFPAR.pngOrganizer: Institute of Philosophy and Psychology "Constantin Rădulescu-Motru" of the Romanian Academy, Bucharest, Romania, April 22-26 2024
Keynote Speakers: Beatrice Longuenesse (New York University, USA), Paul Guyer (Brown University, USA), Michael Potter (University of Cambridge, UK), Eric Watkins (University of California, San Diego, USA), Hernán Pringe (University of Buenos Aires, Argentina), Dietmar Heidemann (University of Luxembourg), Christian Onof (Birkbeck College, London), Bryan Hall (Regis University, USA), Fabrice Pataut (CNRS, Paris).


Since 2024 marks the 300th anniversary of Kant’s birth rather than the publication of any specific fundamental works, the conference does not have a specific topic. It welcomes scholars whose relevant articles, essays, and/or books are published in interdisciplinary subject areas, as well as in the historical-exegetical and/or theoretical-reconstructive fields. These may include but are not limited to cognitive science, metaphysics, epistemology, general philosophy of science, analytical philosophy, philosophy of mathematics, frame-theory program, ethics, or moral philosophy.

Submission: Those interested in participating with a talk in the conference are invited to submit an abstract of 300–500 words to kant300.bucharestconference@gmail.com and/or mariusdraghiciinstitut@yahoo.com by February 29, 2024.
Along with the abstract, please include a separate document containing the following information: the title of your talk, your name, academic affiliation, a brief description of your research field, and a list of your main publications.
Each regular presentation will be allotted 40 minutes (25-30 minutes presentation + 15 or 10 minutes debates).
The conference will be conducted in English and organized by Marius Augustin Drăghici, Oana Vasilescu and Claudiu Baciu. Abstracts must be prepared for blind review. Accepted speakers will be notified no later than March 31, 2024. The language of the conference will be English.



SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (15.04.2024)
victorg, Friday 12 April 2024 - 00:00:00 //


Luni, 15 aprilie 2024, orele 12-14
Conferențiar: JOHN DEMETRAKOPOULOS (University of Patras)
Tema: „Doing History of Philosophy: the Philological Way”

Linkul pentru accesul online:

When studying philosophical corpora, we usually assume implicitly that philosophers constructed “systems”. This assumption calls for offering
cross-references within the corpus of, say, Plato, Aristotle or Thomas Aquinas, or references to some other corpora that were crucial for understanding the author studied. The underlying method is this: a historian of philosophy is supposed to collect all the passages relevant to this or that “philosophical issue”, grasp the doctrine held in them, and then unite the doctrines into a whole, into a “system”. This implies a crypto-Romantic and a crypto-Hegelian approach to the history of philosophy: individual thinkers are supposed to discuss the ‘perennial’ problems of philosophy, and the thought of each of them is supposed to express some part of the content of the ‘World Spirit’ or the ‘Idea’ in a limited form, determined by the idiosyncrasy and the particular historical phase in which he lived. This approach says nothing about how the Greek and Latin philosophical texts were actually produced, because it underestimates the fact that books are produced on the basis of books. Moreover, precisely because it says nothing about this, it fails to properly or fully understand the content of the texts as well. What I want to argue is that we can’t grasp the content of philosophical texts unless we detect the exact texts that lurk behind almost every word of them. I intend to substantiate this by offering some examples.


SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (11.04.2024)
victorg, Monday 08 April 2024 - 00:00:00 //


Joi, 11 aprilie 2024, orele 12-14
Conferențiar: HENRIETA ȘERBAN (I.F.P.A.R.)
Tema: „Funcția epistemologică a conceptualizării, descrierii și vocabularului la R. Rorty și Th. Kuhn”
Linkul pentru accesul online:


Conferința își propune să prezinte corelativ contribuțiile epistemologice ale lui Richard Rorty și Thomas Kuhn, nu într-un mod exhaustiv, ci urmărind funcția epistemologică a conceptualizării și, în special, a descrierii și a vocabularului la Richard Rorty și Thomas Kuhn. Se evidențiază apartenența acestor perspective epistemologice la idealismul epistemologic și la o anumită modalitate de înțelegere a priorității conceptualizării asupra ontologicului. O teză comună celor doi filosofi ai științei este aceea că ceea ce se transmite și stabilește drept cunoaștere se realizează prin limbaj și nu reprezintă realitatea, sau esențialul, ci doar un „vocabular”. Aparent, formularea ne situează mai aproape de concepția lui Richard Rorty, unde „vocabularul” reflectă o „lume”, decât de cea a lui Thomas Kuhn. De fapt și la Thomas Kuhn, constituirea paradigmatică în jurul puzzle-urilor și rezolvării de probleme, precum și ucenicia într-o paradigmă, va privilegia o anumită terminologie, un vocabular specific. Termenii evidențiați, deși nu sunt dramatic diferiți de ceea ce se înțelege curent prin „vocabular” și „lume”, au particularități care deschid oportunități comparative cu perspectiva lui Thomas Kuhn, care observă (și susține) că participanții la diferite matrice disciplinare vor vedea lumea diferit, susținând că lumile lor sunt diferite.


SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (3.04.2024)
victorg, Sunday 31 March 2024 - 00:00:00 //


Miercuri, 3 aprilie 2024, orele 10:30-12:30
Conferențiar: acad. MIRCEA DUMITRU (I.P.P.R.A.)
Tema: “Feeling the Proof. Is There Such a Thing as a Phenomenology of Reasoning?”

Linkul pentru accesul online:

From Williamson’s knowledge-first perspective, we are cognitively homeless, and our mental/cognitive states are not luminous. I argue that, in feeling that one understands a logical or mathematical proof, the state of understanding is luminous in that it evinces semantic qualia. I provide three examples: one pedagogical example (teaching natural deduction using arbitrary objects), one example concerning understanding an entire subject-matter (the preeminence of Euclidean geometry), and one example regarding the understanding of specific logical results (how modal frame incompleteness can be represented from the standpoint of second-order logic).


Masă rotundă
victorg, Thursday 28 March 2024 - 12:03:06 //


Vineri, 29 martie, de la ora 10.30, la Clubul Academicienilor, va avea loc o masă rotundă despre „Principiul divergenței și cel al selecției naturale la Charles Darwin”. Vor vorbi: acad. Mircea Flonta, prof.univ.dr. Cătălin Vasilescu, prof.univ.dr. Adrian Miroiu m.c., acad. Mircea Dumitru. 



SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (28.03.2024)
victorg, Monday 25 March 2024 - 00:00:00 //


Joi, 28 martie 2024, orele 12-14
Conferențiar: PAUL RATEAU (Université Paris 1 Panthéon-Sorbonne)
Tema: „La question du mal chez Malebranche”

Linkul pentru accesul online:

Nicolas Malebranche (1638–1715) propose une explication de la production des maux tant naturels (irrégularités, désordres, monstres) que moraux (péché, damnation) à partir de la considération de la manière dont Dieu se doit d'agir, à savoir par des lois simples, générales et uniformes. L'objet de cette conférence sera de montrer 1. comment l'oratorien peut soutenir à la fois que Dieu agit de la manière la plus parfaite et que le monde aurait pu être plus parfait qu'il n'est; 2. par quels arguments il s'oppose à la tradition augustinienne, selon laquelle le mal serait la contrepartie inévitable du bien, dans un monde pareil à un tableau dont la beauté réside dans le contraste entre l'ombre et la lumière. L'insistance sur la figure du monstre illustre l'idée d'un mal irréductible, sans utilité (au regard du bien), qui affecte réellement et sans compensation la perfection du monde.


SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (21.03.2024)
victorg, Monday 18 March 2024 - 00:00:00 //


Joi, 21 martie 2024, orele 12-14
Conferențiar: CS I dr. RODICA CROITORU (I.F.P.A.R.)
Tema: „Platonismul recurent al sufletului în Opus postumum”

Linkul pentru accesul online:

De-a lungul întregii sale activități, Kant a fost incitat de valoarea de principiu a sufletului platonic, cu o funcționalitate multiplă: ontologică, cognitivă, practică și estetică. El l-a regândit și l-a reconsiderat conform cerințelor epocii moderne, în raport cu care el a manifestat două tendințe: una de valorificare și reinterpretare, și alta novatoare, prin care sufletul a ajuns să dubleze eul gânditor. În această ultimă calitate, el dă seama asupra apercepției transcendentale, care este pusă în valoare de critica adresată „psihologiei raționale”, critică valabilă și pentru revendicările de raționalitate ale sufletului platonic.
Concepția lui Kant asupra Dumnezeului creștin în relație cu sufletul, după cum apare în Opus postumum, s-a dezvoltat între două limite, în care se regăsesc ființe supreme unice, precreștine, la reprezentarea cărora principiul moral a avut o contribuție importantă: una este Zoroastru, iar a doua este Demiurgul platonic. Între cele două limite și totodată repere teologic-metafizice, Dumnezeul creștin al filosofiei transcendentale s-a dezvoltat prin ideea de rațiune moral-practică, pentru că ea are capacitatea de autodeterminare; prin ea se poate ținti către o „perspectivă constantă”, pe care o folosește în aprecierea acțiunilor conform unui principiu.


Go to page       >>