Simpozionul Național Constantin Noica, Ediția a XVI-a „Povestiri despre om…” (26-29 septembrie 2024)
SEMINARIILE I.F.P.A.R. (21 noiembrie 2024)
victorg, Sunday 17 November 2024 - 00:00:00 //
Joi, 21 noiembrie 2024, orele 12-14
Conferențiar: ION TĂNĂSESCU (I.F.P.A.R.)
Tema: “Interes filosofic și fază filosofică ascendentă – reevaluând programul filosofic brentanian”
Conferențiar: ION TĂNĂSESCU (I.F.P.A.R.)
Tema: “Interes filosofic și fază filosofică ascendentă – reevaluând programul filosofic brentanian”
- online -
Linkul pentru accesul online: https://meet.google.com/idm-boup-spy
Prezentarea propune o reevaluare a programului filosofic brentanian bazată pe o interpretare proprie a sintagmei „interes teoretic pur” și a teoriei lui a celor patru faze ale filosofiei. Trei sunt ideile care stau la baza ei:
(1) Spre deosebire de interpretările de până acum, care considerau că Brentano operează cu o singură accepțiune a termenului „interes teoretic”, anume cea modernă, pozitivistă, de cercetare a legilor fenomenelor, susțin că Brentano operează, în plus, și cu accepțiunea tradițională, metafizică a termenului, de cercetare a principiilor lucrurilor.
(2) Teoria lui a celor patru faze ale filosofiei nu este clădită, așa cum se crede de obicei, doar pe accepțiunea modernă a sintagmei, ci e constituită în mod esențial de accepțiunea tradițională a ei, care joacă un rol fundamental în caracterizarea fazelor de avânt și de declin sceptic ale filosofiei.
(3) Programul filosofic brentanian este rezultatul unei întrepătrunderi unice în istoria școlii lui între accepțiunile distinse mai sus, fapt care îl deosebește radical de majoritatea elevilor lui, de Husserl, de pildă. Pe de altă parte însă, ea îl apropie de Heidegger, care a acordat o atenție deosebită formelor de manifestare istorică a interesului metafizic tradițional.
Tezele enunțate mai sus vor fi demonstrate în cadrul unei hermeneutici
critic-recuperatoare și integrative a gândirii brentaniene: critic-recuperatoare întrucât descoperă și recuperează un sens al interesului teoretic constitutiv filosofiei lui, dar care a devenit străin interpreților contemporani preocupați de evidențierea caracterului științific al filosofiei și metodei ei; integrativă întrucât reunește într-un întreg unitar aspectele tradiționale și moderne ale gândirii lui, de pildă, scrierile lui aristotelice și psihologia lui descriptivă.
(1) Spre deosebire de interpretările de până acum, care considerau că Brentano operează cu o singură accepțiune a termenului „interes teoretic”, anume cea modernă, pozitivistă, de cercetare a legilor fenomenelor, susțin că Brentano operează, în plus, și cu accepțiunea tradițională, metafizică a termenului, de cercetare a principiilor lucrurilor.
(2) Teoria lui a celor patru faze ale filosofiei nu este clădită, așa cum se crede de obicei, doar pe accepțiunea modernă a sintagmei, ci e constituită în mod esențial de accepțiunea tradițională a ei, care joacă un rol fundamental în caracterizarea fazelor de avânt și de declin sceptic ale filosofiei.
(3) Programul filosofic brentanian este rezultatul unei întrepătrunderi unice în istoria școlii lui între accepțiunile distinse mai sus, fapt care îl deosebește radical de majoritatea elevilor lui, de Husserl, de pildă. Pe de altă parte însă, ea îl apropie de Heidegger, care a acordat o atenție deosebită formelor de manifestare istorică a interesului metafizic tradițional.
Tezele enunțate mai sus vor fi demonstrate în cadrul unei hermeneutici
critic-recuperatoare și integrative a gândirii brentaniene: critic-recuperatoare întrucât descoperă și recuperează un sens al interesului teoretic constitutiv filosofiei lui, dar care a devenit străin interpreților contemporani preocupați de evidențierea caracterului științific al filosofiei și metodei ei; integrativă întrucât reunește într-un întreg unitar aspectele tradiționale și moderne ale gândirii lui, de pildă, scrierile lui aristotelice și psihologia lui descriptivă.